Jumătate din populaţia României trăiește în locuințe fără canalizare
Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2017 un număr de 9.978.886 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, echivalentul a 50,8% din populaţia rezidentă a României. Din această cifră, 9.234.259 (87,7%) erau din mediul urban şi doar 744.627 din cel rural (8,2%). Regiunile cu cea mai puțină populație conectată la conectată la sistemele de canalizare sunt Sud-Muntenia (35%), Nord-Est (35,4%) şi Nord-Vest (50,2%).
În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare (SCE) a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,7% din populaţia rezidentă a ţării.
CITIȚI ȘI: România anului 2018 în șase statistici
Mii de școli au încă WC-ul în curte
La începutul anul școlar trecut (septembrie 2017) ministerul Educației a făcut publice următoarele date: „Aproximativ 30% dintre şcolile din România nu au grupuri sanitare în interior, situaţie care afectează peste 230.000 de elevi la nivel naţional. În total, 2.220 de şcoli din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban. Aceste constatări sunt relevante ţinând cont de legătura dintre condiţiile sanitare şi de igienă şi subdezvoltarea copiilor, care poate fi cauzată de infecții bacteriene”.
Aproape jumătate dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie
Cele mai recente date Eurostat arată că Romania are cea mai mare pondere a sărăciei în rândul copiilor din toată Uniunea Europeană: 49,2% dintre românii cu vârste de la 0 la 17 ani sunt sub risc de sărăcie, mult peste media UE de 26,4%. Ca să poată fi considerat în această categorie un copil trebuie să trăiască într-o gospodărie care îndeplinește cel puțin una din următoarele trei condiții: risc de sărăcie după transferuri sociale, lipsuri materiale severe sau o intensitate a muncii foarte scăzută.
România are cea mai mare inegalitate dintre bogaţi şi săraci din UE
Tot Eurostat arată că România este de departe ţara cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci din Uniunea Europeană. Cei mai prosperi 20% din români au venituri de peste şapte ori mai mari decât cei mai săraci 20% din locuitorii ţării. În același timp, România are pe teritoriul său şi „polii sărăciei“ din UE, respectiv zonele Vaslui şi Botoşani.
Aproape 49% din decesele înregistrate în România sunt premature
Potrivit celui mai recent raport Eurostat în domeniu, dat publicității în luna iunie 2018, România era în 2015 pe primul loc la procentul deceselor care ar fi putut fi evitate ţinând cont de nivelul actual al cunoștințelor şi al tehnologiei din domeniul medical. Specialiştii Eurostat spun că 48.6% din decesele din România se află în această situație. Principalele cauze ale acestor decese premature: infarctul, atacul cerebral, cancerul colo-rectal, cancerul de sân, hipertensiunea arterială și pneumonia.
Spitalele sunt un dezastru iar sumele alocate sănătății sunt foarte mici
Spitalele româneşti sunt învechite, supraaglomerate şi doldora de infecţii nosocomiale – consecințe ale subfinanțării cronice de care suferă sistemul sanitar. România alocă printre cele mai mici rate din PIB pentru cheltuielile de sănătate şi cele mai mici sume pe cap de locuitor pentru sănătate (340 de euro) dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Pacienţii se tem să se interneze în spitale, însă guvernul a găsit de cuviință că este mai util să aloce 163,712 milioane de lei, adică mai bine de 35 milioane de euro, pentru un referendum fără niciun efect juridic.
