Pe seama turbinelor eoliene circulă tot felul de mituri. Într-o serie de articole publicate de Agence Science-Presse, Détecteur de rumeurs analizează cinci dintre acestea.

Turbinele eoliene sunt dăunătoare sănătății?

Oriunde sunt turbine eoliene, oamenii care locuiesc în preajmă afirmă că se luptă cu simptome precum amețeli, dureri de cap și tulburări ale somnului. Unii menționează chiar dezvoltarea de cancere și declanșarea de crize de epilepsie.

Vinovate ar fi zgomotul de joasă frecvență (vezi mitul următor) și infrasunetele generate de turbinele eoliene. Uneori este menționată și producerea câmpurilor electromagnetice. Pe termen lung, această expunere ar avea efecte directe dăunătoare asupra sănătății.

Aceste afirmații nu stau însă în picioare atunci când sunt supuse unei examinări. Atât Santé Canada, cât și Institutul național de sănătate publică din Quebec, medicul șef al provinciei Ontario și Academia națională de medicină din Franța au ajuns la aceleași concluzii de-a lungul anilor: nimic din literatura științifică nu îndreptățește concluzia că ar exista o legătură cauzală între aceste probleme de sănătate și turbinele eoliene.

Diversele efecte negative asupra sănătății pe care unele persoane le atribuie proximității turbinelor eoliene, regrupate cu aproximativ douăzeci de ani în urmă sub termenul de „sindromul turbinelor eoliene”, nu ar putea fi altceva decât un bias de confirmare: cu cât o persoană are mai multe convingeri negative despre turbinele eoliene, cu atât este mai probabil ca să le asocieze cu orice alterare a sănătății sale fizice sau mentale.

Într-un mic studiu publicat în 2015, doi cercetători au vorbit despre efectul nocebo – atunci când un pacient afirmă că simte efectele secundare ale unui medicament, neluând vreun medicament. În 2013, câțiva cercetători australieni au observat o lipsă de corelație între simptome și numărul de oameni care trăiesc în apropierea turbinelor eoliene. Unul dintre ei a observat, de asemenea, că numărul persoanelor care acuzau diverse simptome a explodat atunci când mass-media a început să se intereseze de acest subiect.

Turbinele eoliene sunt zgomotoase?

Cu cât vântul este mai puternic, cu atât paletele eolienelor se activează și produc energie electrică și zgomot. Atunci când este vorba de un parc eolian, plângerile pe motiv de zgomot se întețesc.

Ce reprezintă un zgomot supărător de mare variază de la o persoană la alta. Nivelul de zgomot al unei turbine eoliene de 1,5 MW corespunde cu aproximativ 33 până la 40 de decibeli, la o distanță de aproximativ 500 de metri – distanța minimă la care cineva poate locui. Acesta este comparabil cu nivelul de zgomot dintr-o bibliotecă sau cameră de zi. La sursă, adică dacă am fi capabili să stăm în centrul paletelor, zgomotul unei turbine eoliene moderne ar varia între 98 și 105 decibeli.

Acestea fiind spuse, o serie de factori influențează nivelul de zgomot perceput de urechea umană. Distanța față de turbinele eoliene desigur, dar și topografia, prezența sau absența vegetației și condițiile meteorologice.

Turbinele eoliene devalorizează casele?

Originea acestui mit este Donald Trump, printr-o declarație făcută în 2019, la un miting al suporterilor săi. Fostul președinte al SUA a spus atunci că „dacă locuiești lângă o turbină eoliană, felicitări: casa ta tocmai și-a pierdut 75% din valoare”, fără însă să precizeze de unde provine acest procent.

Studiile care au analizat subiectul în Statele Unite și în alte părți ale lumii au creionat un portret mult mai nuanțat. Acestea au ajuns la concluzia că teama de depreciere legată de prezența turbinelor eoliene este, în mare parte, nefondată. Efectul, dacă există, ar fi mic și greu de distins de alți factori care afectează valoarea unei proprietăți.

Amprenta lor de carbon este mare?

Montarea unei turbine eoliene necesită lucrări de inginerie civilă considerabile și folosește materiale consumatoare de energie. În 2009, un cercetător australian a estimat amprenta de carbon a unei mici turbine eoliene la echivalentul a aproape 1,800 de tone de CO2, din momentul construcției până la sfârșitul duratei sale de viață utilă.

Dar, odată în funcțiune, turbina eoliană produce energie din vânt – o sursă regenerabilă de energie. Potrivit unor cercetători britanici, ar fi nevoie de 12 până la 18 luni – din cei douăzeci de ani de speranță de viață a unei turbine eoliene – pentru ca aceasta să-și „ramburseze” datoria în emisii de carbon.

Turbinele eoliene, mari ucigașe de păsări?

Ideea că turbinele eoliene sunt mari ucigătoare de păsări există de ani de zile. Am auzit-o chiar și din gura fostului președinte Trump, în timpul dezbaterii sale televizate cu Joe Biden.

Potrivit US Fish and Wildlife Service, turbinele eoliene ucid, în medie, 230,000 de păsări pe an în Statele Unite. Aceasta înseamnă aproximativ 1 din 14,200 de decese „accidentale” de păsări – sau una din 8,600, dacă excludem păsările ucise de pisici.

Dacă turbinele reprezintă o amenințare pentru păsări, atunci aceasta nu este cea mai mare. Potrivit agenției americane, dintre obiectele fabricate de oameni cele mai ucigașe rămân de departe ferestrele de sticlă. Ele sunt responsabile pentru aproximativ 599 de milioane de păsări moarte pe an. Urmează vehiculele cu aproximativ 215 milioane de decese și otrava cu aproximativ 72 milioane.

Dar, cea mai mare responsabilitate privind uciderea păsărilor nu revine omului, ci pisicilor, cu o medie estimată la 2,4 miliarde de decese pe an. Cu alte cuvinte, aproape 3 din 4 păsări moarte din Statele Unite sunt victime ale felinelor.

Această estimare privind pisicile provine dintr-un studiu publicat în revista Nature în 2013, care a stârnit numeroase discuții de atunci, deoarece îndreaptă un deget acuzator către animalele pe care le iubim foarte mult. Autorii au analizat impactul pisicilor domestice (inclusiv al pisicilor fără stăpân) asupra vieții sălbatice din Statele Unite. Potrivit unei revizuiri sistematice a literaturii științifice pe care au efectuat-o, felinele ar ucide între 1,3 și 3,7 miliarde de păsări în fiecare an, mediana fiind de 2,4 miliarde.

Autorii au notat că dintre toate pisicile domestice, cele care provoacă cele mai multe daune sunt pisicile ajunse în stadiul sălbatic, după ce au fost abandonate, de exemplu. Acestea ar fi responsabile pentru aproximativ 70% din decesele păsărilor.

În 2013, cercetătorii de la Environnement Canada au ajuns la concluzii similare, estimând că activitățile umane ucid aproximativ 269 de milioane de păsări în fiecare an. Majoritatea deceselor (70%) sunt însă cauzate de pisici, atât sălbatice, cât și animale de companie, și quasi-totalitatea restului (25%) de coliziuni cu ferestrele clădirilor, vehicule și linii electrice.

Turbinele eoliene sunt, de asemenea, citate în acest studiu: ele ar fi responsabile pentru moartea a aproximativ 16,700 de păsări. Adică o moarte accidentală din 16,000.            

CITIȚI ȘI:

Ponderea energiilor regenerabile în totalul energiei consumate în Quebec