Schimbările climatice și pierderea biodiversității reprezintă două dintre cele mai mari amenințări la adresa planetei noastre. În acest articol câteva explicații despre ce este și ce urmărește COP15, summit-ul global pe care Montrealul îl găzduiește în luna decembrie, și prin ce diferă de recent încheiata COP27.
Între 6 și 18 noiembrie 2022 a avut loc în Egipt Conferința ONU privind schimbările climatice, COP27, care s-a încheiat cu un acord istoric pentru țările sărace, însă deciziile controversate au fost lăsate pentru anul viitor. Din 7 și până pe 19 decembrie 2022 este rândul Montrealului să găzduiască o Conferință ONU, cea pentru biodiversitate, cunoscută sub denumirea de COP15.
COP15 este prescurtarea celei de-a 15-a reuniuni a Conferinței părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică și reprezintă cea mai mare conferință pe această temă din ultimul deceniu.
Convenția privind diversitatea biologică (Convention on Biological Diversity – CBD) este un acord internațional care stabilește un cadru privind protejarea faunei și florei și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Ea a fost stabilită la Summitul Pământului care a avut loc în Brazilia în 1992 și a fost ratificată de 196 de națiuni.
În perioada 15-17 decembrie, la segmentul la nivel înalt al conferinței, sunt așteptați miniștri mediului din țările semnatare. Grupuri ale societății civile, reprezentanți ai popoarelor indigene, oameni de știință, lideri de afaceri și mulți alții vor participa în calitate de observatori și la numeroase alte evenimente paralele.
Deși se ține în Canada, China este țara care prezidează COP15. Inițial, conferința trebuia să aibă loc în octombrie 2020 în orașul chinez Kunming, însă a fost amânată de patru ori din cauză de COVID-19. În octombrie 2021 China a organizat totuși conferința online. Considerând însă restricțiile impuse de această țară, încă în vigoare, Secretariatul CBD a anunțat în iunie a.c. că principala parte a summit-ului va avea loc la Montreal în luna decembrie.
Fără biodiversitate, planeta ar fi nelocuibilă
Biodiversitatea este vitală vieții pe Pământ. Ea este suportul de viață pentru umanitate. De la oceane la păduri, natura stă la baza sistemului alimentar al lumii, oferind apă proaspătă, susținând calitatea aerului și a solurilor, reglând climatul, asigurând polenizarea și combaterea dăunătorilor, absorbind emisiile de carbon și reducând impactul hazardelor naturale. Dacă însă perturbăm din ce în ce mai mult aceste ecosisteme riscăm să punem în pericol capacitatea naturii de a susține viața.
Aici este de fapt marea problemă. Umanitatea dăunează naturii într-un ritm fără precedent, iar biodiversitatea scade mai repede ca oricând în istoria omenirii, după cum afirmă Intergovernmental Science-Policy Panel on Biodiversity and Ecosystem Services, cu un milion de specii care se confruntă cu dispariţia.
Scopul COP15 este de a stopa această distrugere.
COP15 este diferit de COP27, însă există similarități
Conferințele ONU pentru biodiversitate sunt separate de cele pentru climat. Părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice s-au reunit în noiembrie în Egipt (COP27), cu rezultate mixte. Printre reușite se numără un acord cu privire la crearea unui fond specific dedicat ţărilor sărace afectate de dezastre cauzate de schimbările climatice – o revendicare emblematică a acestor țări, extrem de expuse la dezastre climatice. Criticii au subliniat însă eșecul COP27 în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Atenția se îndreaptă deja spre Emiratele Arabe Unite, unde COP28 va avea loc în noiembrie 2023.
În același timp, există un consens din ce în ce mai larg că pierderea biodiversității și schimbările climatice sunt două fațete ale aceleiași monede. Nu este o coincidență faptul că la summitul COP26 de la Glasgow liderii mondiali au semnat un Angajament pentru natură (Pledge for Nature), menit să inverseze tendința de pierdere a biodiversității și de degradare a ecosistemelor. A fost recunoscut astfel faptul că pierderea biodiversității exacerbează schimbările climatice „prin slăbirea capacității naturii de a stoca carbon”.
La rândul său, acordul final al COP27 a inclus o decizie, cunoscută ca Sharm el-Sheikh Implementation Plan, care prevede, pentru prima oară, secțiuni dedicate oceanelor, pădurilor și agriculturii – o recunoaștere a legăturii care există între protejarea naturii și schimbările climatice.
COP 15: Planuri ambițioase, provocări pe măsură
Scopul COP15 este de a adopta un cadru agreat la nivel global – Post-2020 Global Biodiversity Framework – „pentru a trăi în armonie cu natura”. Ce se dorește este ca până în 2050 „biodiversitatea să fie apreciată, conservată, restaurată și utilizată cu înțelepciune, menținând ecosistemele, susținând o planetă sănătoasă și oferind beneficii esențiale pentru toți oamenii”.
Acest cadru va trasa acțiunile pe care țările vor trebui să le întreprindă, individual și colectiv, pentru a stopa și remedia daunele cauzate florei, faunei și ecosistemelor. De exemplu, textul – în faza sa de proiect – include angajamentul de a proteja cel puțin 30% din suprafețele terestre și maritime ale planetei până în 2030, în special zonele de importanță deosebită pentru biodiversitate.
Pe termen lung, până în 2050, obiectivele sunt axate pe conservarea, utilizarea durabilă a biodiversității, împărțirea echitabilă a beneficiilor și asigurarea resurselor financiare şi tehnice necesare pentru realizarea lor.
Pe hârtie și la nivel declarativ lucrurile stau bine, însă în practică eforturile globale anterioare de combatere a pierderii biodiversității nu au dat rezultatele scontate. În 2002, țările participante la convenție s-au angajat ca până în 2010 „să realizeze o reducere semnificativă a ratei actuale de pierdere a biodiversității”. Acest lucru nu s-a materializat. La COP10 de la Nagoya, Japonia, ținut în 2010, guvernele au convenit asupra unor obiective globale ambițioase numite 20 Aichi Biodiversity Targets. Niciunul dintre aceste obiective nu a fost atins pe deplin până la termenul limită din 2020, biodiversitatea continuând să scadă în continuare în ultimul deceniu.
Prin urmare, stabilirea și raportarea obiectivelor naționale reprezintă o provocare, ca și monitorizarea necesară pentru a compara și urmări eforturile diferitelor țări.
În plus, ca și la Conferința ONU pentru climat, și la cea pentru biodiversitate de la Montreal există diviziuni semnificative între „nordul global” și „sud global”. Multe țări în curs de dezvoltare vor avea nevoie de mulți bani ca să extindă zonele protejate și să-și dezvolte economiile într-un mod mai puțin distructiv decât au făcut-o țările bogate.
Prin urmare, acordul asupra modului în care țările vor mobiliza fonduri pentru a implementa noul cadru și, în special, cât de mult vor oferi țările bogate celor sărace pentru conservarea biodiversității vor constitui temele principale de discuție la COP15.
Intrarea la muzeele Espace pour la vie va fi gratuită timp de un week-end
Pentru a sublinia găzduirea acestui important summit la Montreal, Espace pour la vie a decis ca în zilele de 10 și 11 decembrie, intrarea la Biodôme, Planétarium, Grădina Botanică, Insectarium și Biosphère să fie liberă.
Publicul va putea așadar (re)descoperi expozițiile oferite de aceste muzee, menite să ne sensibilizeze la problemele de mediu și de protecție a biodiversității. Rezervările sunt însă obligatorii. Consultați: https://espacepourlavie.ca/.
