Pe 22 octombrie 2022, la Montreal, va avea loc o nouă reprezentație a operetei „Crai nou” de Ciprian Porumbescu. Sunt invitați tenorul Liviu Iftene de la Opera din Brașov și basul Robert Marcaș, director Art Academy Ploiești, alături de care vor evolua patru artiști locali: sopranele Marina Negruță și Corina Maria Zosim și baritonii Serghei Vîrticuș și Xavier Fugère. Cu ample studii muzicale și o bogată carieră ca interpretă, dirijoare de cor, profesoară și pedagogă, Corina-Maria Zosim se remarcă prin vocea sa de excepţie cu un ambitus impresionat, prin timbrul cald împletit de o acurateţe impecabilă și prin sinceritatea expresiei sale vocale însoţite de o bucurie a cântării. Ea va interpreta unul din rolurile principale ale operetei, cel al Anicăi. Eva Halus i-a adresat câteva întrebări pentru Accent Montreal despre cariera sa muzicală și pedagogică plină de succes.

Eva Halus: Corina-Maria Zosim, ce anume v-a influențat să urmați o carieră muzicală?
Corina-Maria Zosim: Încă din fragedă copilărie mi-a plăcut să cânt și să armonizez liniile melodice cântate de tatăl sau mama mea. Deși m-am născut în Brașov, am copilărit și am urmat cursurile școlii primare și secundare în orașul Făgăraș. Aici am cântat în cor încă de la grădiniță, aici am cunoscut scena și iubit cântul vocal. Împreună cu fratele meu mai mare ne armonizam mereu. La 14 ani am decis să urmez cursurile la Liceul Pedagogic din Brașov, unde am devenit rapid atât coristă, cât și una din solistele corului Melos, al liceului, împreună cu care, timp de mai bine de șase ani, am participat la concursuri naționale și internaționale. Am studiat canto clasic la Școala populară de arte și la Conservatorul Universității Transilvania din Brașov.

EH: Ce rol interpretați în opereta „Crai Nou”? Prin ce se definește partitura muzicală pe care o veți interpreta? CMZ: Rolul pe care îl interpretez în opereta „Crai nou” este cel al unei tinere cuconițe, pe nume Anica, nepoata unui dregător. Anica se îndrăgostește de Leonaș și împreună fug de acasă pentru a se căsători. Ei au nevoie de ajutorul Dochiței și a lui Moș Corbu pentru că sunt urmăriți de către Ispravnic și de jandarmi. Opereta este de fapt o glumă, în care Ispravnicul este păcălit de cei doi tineri, ajutați de țăranii de la munte, pentru ca în final el însuşi să îi logodească.
Eu am câteva duete, mai ales cu Leonaș, interpretat de tenorul Liviu Iftene de la Opera din Brașov, invitat să facă parte din distribuția spectacolului. Partiturile mele sunt oarecum dramatice: prima este o lamentație pentru că Anicăi nu-i dau voie părinții să se căsătorească, iar în a doua parte, muzica exprimă mândria Anicăi de a fi îmbrăcată în portul românesc și faptul că iubește viața de la țară.

EH: Spectacolul din 22 octombrie este produs de asociația La Muse Héritage Musical, fondată și condusă de Ioana German. Ce ne puteți spune despre colaborarea cu ea și cu soprana Marina Negruță, care va interpreta rolul Dochiței?
CMZ: Colaborarea atât cu Ioana German, cât și cu Marina Negruță a început încă din anul 2009, de la înființarea corului La Muse în care am avut plăcerea să cânt. În toți acești ani, colaborarea mea s-a îmbogățit prin participarea în calitate de solistă a corului La Muse la multe din evenimentele organizate de asociația La Muse Héritage Musical: concertul de Crăciun „Sf. Nicolae” din 6 decembrie 2015, concertul „Gloria” din 23 aprilie 2016, recitalul „Voyage Musical” din 2 octombrie 2016 ce mi-a fost destinat în mare parte, concertul „Harmonies Francophones” din 11 mai 2019 și concertul de Crăciun „Noël enchanté” din 23 noiembrie 2019. 
Cu Marina Negruță am susținut recitaluri și duo-uri organizate de aceeași asociație mai ales cu prilejul evenimentului anual din Quebec intitulat Journées de la Culture. Tot cu Marina am cântat și la Ziua României organizată de Ambasada României în Canada în 2019.

Corina-Maria Zosim (a doua din dreapta), alături de sopranele Marina Negruță și Marie-Claire Fafard-Blais și de dirijoarea Ioana German la concertul „Noël enchanté” (2019).

EH: Pe lângă calitatea extraordinară a vocii dvs., care vă dă posibilitatea să interpretați piese de mare finețe ca soprană, sunteți și o bună profesoară de muzică și pedagogie muzicală. Ați dezvoltat o teorie și o practică pe tema „gesturilor expresive” în predarea muzicii, dar și în dirijarea corurilor și orchestrelor. Despre ce este vorba?
CMZ: Încă de la începutul liceului, dirijoarea corului Melos, dna Elena Criveanu, a devenit un om important în viața mea.  Eram fascinată de felul său unic de a dirija corul – gesturile mâinii și expresiile faciale, postura și energia ce o degaja în timpul concertelor – și am observat influența intervențiilor sale asupra interpretării melodiilor cântate. Acest tipar de expresie s-a sudat din ce în ce mai adânc în sufletul și mintea mea. Mai mult, practica mea profesională în Canada gravitează în jurul cântului, predării muzicii, dirijării corurilor și orchestrelor. La universitate, și în România, și în Canada, în timpul orelor de dirijat de exemplu, profesorii au observat rapid că aveam un mod original de a dirija. Gesturile mele erau mai rotunde decât ale colegilor, prea numeroase și prea expresive din punctul lor de vedere. Într-adevăr, am folosit întotdeauna ambele mâini însoțite de o expresie facială. Mi-au sugerat să rămân la simplitate și să folosesc cât mai puține gesturi posibil. În ciuda acestor recomandări, prin conducerea unui cor de adulți amatori și a două coruri de copii, mi-am permis să-mi explorez gesturile pe baza amintirilor mele și a discuțiilor în continuă desfășurare cu doamna Criveanu.

Și da, într-adevăr, pe parcursul a peste 17 ani de predare a muzicii, mai ales la nivel primar, am experimentat principiul gestului expresiv, lucrând cu elevii și, în același timp, dirijând coruri. La fel, am observat influența imediată a gesturilor mele – a mâinilor și a întregului corp – combinată cu expresiile feței și ale vocii mele, asupra interpretării piesei muzicale lucrate cu elevii din ciclul primar și cântăreți adulți. În acest sens, între 2012 și 2014, în cadrul unui program de master, am dezvoltat un model de predare (Zosim, 2014) prin codificarea unora dintre gesturile mele și am studiat, la locul de muncă, influența acestora asupra interpretării elevilor din primul ciclu al școlii primare. Răspândindu-l în jurul meu, mi-am dat seama că profesorii erau mulțumiți de rezultatele obținute în urma integrării modelului meu în predarea lor. Acest lucru m-a motivat să mă înscriu într-un program de doctorat pe care l-am terminat anul acesta și care a dat naștere la un model de predare a metodei mele profesorilor de muzică de pretutindeni și, implicit, la îmbunătățirea predării cântecelor în rândul elevilor din școala primară.

EH: După ce ați fost profesoară de muzică la clasele primare la Școala Félix-Leclerc (2013-2021) și directoare adjunctă la Școala Patriotes-de-Beauharnois (2021-2022), în acest an ați devenit directoare la Școala Primară Saint-Étienne și directoare adjunctă a Școlii Primare Saint Paul. Din toamna anului 2018 predați și la Université du Québec à Montréal (UQAM). Ce specialitate aveți?
CMZ: Până acum am fost supervizor de stagiu, evaluator în comisiile de admitere la facultatea de muzică și am predat cursuri de didactică a muzicii și de gestiune de clasă, atât pentru studenții de bacalaureat ai departamentului de muzică, cât și pentru departamentul de masterat al Facultății de Arte de la UQAM. Dacă pot rezuma, specialitatea mea se definește prin punerea în evidență a pedagogiei active ORFF în clasele primare și a gestiunii de clasă la orice nivel de predare. Metoda ORFF în pedagogie introduce predarea muzicii la copii într-un fel mai accesibil pentru ei. Conceptele muzicale sunt predate/învățate prin cântec, dans, mișcare, teatru și practicarea instrumentelor de percuție. Astfel improvizația și compoziția joacă un rol important în percepția natural a copilului și înclinația lui spre „joacă” este încurajată.

EH: Câteva cuvinte despre societatea Orff-Québec, unde ați fost președintă.
CMZ: Ca specialistă a pedagogiei muzicale active ORFF și formată atât aici, la Montreal, cât și în Europa, la Institutul Pedagogic CARL ORFF din Salzburg, Austria, am prezidat asociaţia profesorilor de mu-zică din Quebec timp de mai bine de șapte ani, am organizat un congres de muzică deschis la nivel internațional la Halifax, în 2014, și am reprezentat profesorii de mu-zică din provincia noastră prin ateliere pe care le-am susținut la alte congrese naționale: Winnipeg, aprilie a.c.; Niagara, 2018; Saskatoon, 2016; Halifax, 2014; Vancouver, 2012. În acest moment, continui să colaborez cu Asociaţia ORFF – secția  Quebec, pentru a oferi ateliere, atunci când expertiza mea poate fi de folos.

EH: În 2015 ați fondat la Montreal cvartetul vocal Belakord, cu care ați interpretat muzică clasică sacră și profană, și de divertisment. Ce valențe are pentru dvs. această formație?
CMZ: Cvartetul Belakord reprezintă pentru mine unul dintre cele mai frumoase cadouri ale vieții mele din Canada. Împreună cu trei prieteni, am petrecut clipe muzicale ce ne-au rămas marcate pe viață. Sincer, la început, în mod poate egoist, am pornit acest cvartet pentru a-mi liniști dorul și durerea despărțirii de cvartetul Anatoly din Brașov al cărei membră fondatoare am fost și la care am colaborat timp de șase ani – astăzi, un cvintet de succes în România și în lume.
Belakord ne-a oferit tuturor momente minunate ce ne-au ajutat să trecem peste greutăţile inerente ale vieții. Îmi doresc din suflet să reluăm activitatea în anul 2023. În acest sens, sunt în căutarea a trei suflete înamorate de muzica vocală având un obiectiv comun: să cântăm pentru plăcerea exprimării sentimentelor prin muzică.

EH: Planuri de viitor?
CMZ: Îmi doresc ca din ianuarie 2023 să înmulțesc concertele personale și colaborările cu alți artiști din Montreal și de pretutindeni. Pentru moment, atenția mea este dirijată înspre opereta „Crai nou” ce va fi prezentată pe 22 octombrie la Montreal și pe 23 octombrie la Ottawa.
La o lună după acest minunat eveniment, pe 26 noiembrie, voi cânta în spectacolul aniversar al interpretei Paula Alecu, 10 Ani de Cântec la Montreal.
La finalul lunii decembrie a acestui an, corala Armonia pe care o dirijez își va relua activitatea susținând un mic concert de colinde la Catedrala Episcopală Sfântul Gheorghe din Saint Hubert, destinat tuturor celor care doresc să petreacă o seară de taină la lumina lumânărilor.
Pentru anul 2023, doctoratul fiind terminat, îmi doresc să înregistrez un album în care să împletesc atât muzica clasică, cât și cea populară și pop, creații proprii și interpretări unice.

„Crai nou”
Sâmbătă, 22 octombrie 2022, ora 19.00
Sala Jacques-Maurice, Colegiul Brébeuf
5625 Ave Decelles, Montreal (metrou Côte-des-Neiges)
Bilete: 25$ în prevânzare, 35$ în ziua spectacolului
Info & rezervări: 450-541-1959. Online: Eventbrite

Repere biografice

Născută la Brașov, Corina-Maria Zosim a studiat pedagogia muzicală atât în România, la Universitatea Transilvania din Brașov, cât și la Montreal, la Université de Québec à Montréal (UQAM) și Université de Montréal, realizând astfel două bacalaureate, un master în educație și un doctorat în studiile muzicii.
Dirijoare a corului Armonia (St-Hubert) și a altor două coruri de copii, din 2003 și până în prezent, vocea ei a răsunat pe scene din Montreal, Ottawa, Toronto, Niagara, Halifax, Saskatoon sau Vancouver, reprezentând cu mândrie România. Mai mult, artista a susținut și a colaborat cu poeți, cu muzicieni și cu pedagogi atât din Montreal, cât și din România, oferind momente muzicale și ateliere de formare vocală și muzicală unui public variat.
Din 2009 colaborează cu asociația La Muse Héritage Musical, în cadrul corului La Muse și ca solistă, în spectacole precum „Sf. Nicolae” (2015), „Gloria” (2016), recitalul „Voyage Musical” (2016), „Harmonies Francophones” (2019) și „Noël enchanté” (2019).
Specialistă în pedagogia muzicală activă Orff, Corina-Maria Zosim a predat muzica timp de 17 ani în învățământul primar, secundar și universitar. De altfel, astăzi ea este directoare de școală primară și chargée de cours la departamentul de Muzică al Facultății de Arte de la Université du Québec à Montréal (UQAM).