Deși tinerii sunt mai familiarizați cu mediul online decât cei mai în vârstă, acest lucru nu îi face mai puțin vulnerabili în fața dezinformării și a mesajelor conspiraționiste, potrivit unui sondaj american citat de Agence Science-Presse.
Sondajul, publicat în luna august, a fost realizat în martie pe un eșantion ce a inclus circa 1,000 de adolescenți americani cu vârsta între 13 și 17 ani, și tot atâția adulți. Ce a relevat nu este deloc îmbucurător: adolescenții au un risc mai mare decât adulții să cadă în capcanele dezinformării.
Astfel, 60% dintre aceștia au declarat că sunt de acord cu cel puțin patru afirmaţii conspiraționiste față de 49% dintre adulți. În cazul tinerilor care petrec un minim de patru ore pe zi pe rețelele de socializare, proporția urcă la 69%.
Iată câteva exemple de afirmații conspirative incluse în sondaj: „pericolele vaccinurilor sunt ascunse de către establishment-ul medical”, „evreii dețin un control disproporționat asupra presei, politicii și economiei”, „există un « stat paralel » (eng. deep state) încorporat în guvern care funcționează în secret” și „migrația în masă în lumea occidentală este o politică deliberată de multiculturalism și parte a unui plan de înlocuire a rasei albe”.
Sondajul a fost realizat de organizația non-profit Center for Countering Digital Hate (CCDH), care, așa cum numele său sugerează, are ca principală misiune combaterea conținutului instigator la ură online. De aceea, în mare parte, sondajul a urmărit să verifice dacă respondenții sunt conștienți de riscurile răspândirii de conținut instigator la ură online. Din acest punct de vedere, decalajul generațional este și mai clar, însă de data aceasta în favoarea tinerilor: 83% dintre tinerii de 13-17 ani sunt de acord că jignirile și comentariile răutăcioase online au consecințe în lumea reală – „offline” – comparativ cu la 68% dintre adulți.
Doar 20% dintre părinți s-au declarat de acord cu afirmațiile că social media are un impact negativ, pe de o parte asupra sănătății mintale a tinerilor, iar pe de altă parte asupra imaginii lor corporale.
Studiile din ultimii ani privind grupurile cele mai expuse riscului de a cădea în plasa dezinformării au ajuns adesea la concluzii mixte: toate grupele de vârstă și toate clasele socio-economice, bărbați și femei deopotrivă, sunt afectați în diferite grade. Faptul că adolescenții sunt cel puțin la fel de nepricepuți în a detecta știrile false ne arată – de aproape un deceniu – că doar pentru că „s-au născut” cu aceste instrumente nu înseamnă că sunt mai vigilenți.
Totuși, chiar și atunci când datele arată că anumite grupuri sunt mai vulnerabile decât altele, un anumit factor are cel mai mare impact: faptul de a se informa în mod principal de pe rețelele de socializare.
Sondajul a fost realizat în prelungirea unui simpozion organizat în 2022 la Washington de către Center for Countering Digital Hate, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, ai Uniunii Europene și ai altor câteva țări. În cadrul acestui simpozion, CCDH a propus posibile soluții legislative precum reglementarea platformelor astfel încât „produsul lor” să fie sigur pentru public, în special pentru minori.
În introducerea raportului intitulat „Public Support For Social Media Reform – Assessing CCDH’s STAR Framework for Social Media Regulation”, președintele acestui organism își prezintă foarte clar poziția, afirmând că „nu există nicio normă la nivel internațional pentru a trage la răspundere aceste entități extrem de puternice”, i.e. platformele de social media. Aceasta în ciuda faptului că există ample dovezi privind „puternicul lor impact negativ asupra bunăstării noastre psihologice, asupra familiilor și comunităților noastre, asupra științei, toleranței și integrității democrației însăși.”
