Economia canadiană a dat dovadă de o reziliență mai mare decât s-a anticipat în fața valului Omicron. Totuși, pentru lunile următoare, incertitudinile persistă, mai ales din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, care riscă să agraveze problemele de aprovizionare și să crească inflația peste tot în lume.
Creștere economică robustă în 2021, semne încurajatoare în 2022
La sfârșitul anului trecut, economia canadiană a crescut cu 6,7% pe o bază anuală, un procent semnificativ căci în sfârșit ea a depășit nivelul de dinainte de pandemie. 2022 a început deci pe o bază solidă și a reușit să mențină un ritm de creștere, în ciuda impactului variantei Omicron, cu pierderile de locuri de muncă asociate, și a blocadelor de la punctele de frontieră care au afectat schimburile comerciale cu SUA și reputația Canadei, au provocat pierderi imense și au încetinit creșterea economică.
Procentul înregistrat în cel de-al patrulea trimestru din 2021 (6,7%) a fost peste așteptările analiștilor, care prevăzuseră o creștere de 6,5%. Potrivit datelor de la Statistique Canada, citate de CBC.ca, PIB-ul din ianuarie a crescut cu 0,2% după ce a stagnat în decembrie. Considerând creșterea din ianuarie – care este o estimare preliminară – activitatea economică este acum cu 0,6% peste nivelurile de dinainte de pandemie, indică Statistique Canada.
Pentru februarie, analiștii sunt de părere că economia a continuat să se dezvolte, profitând de impulsul din ianuarie și de faptul că valul Omicron a început să se disipeze, permițând reluarea mai multor activități și redeschiderea businessurilor afectate de restricții.
Dacă ne uităm la întregul an 2021, la nivel de produs interior brut (PIB) real creșterea a fost de 4,6%, după o scădere de 5,2% în 2020 cauzată de pandemia de Covid-19.
Datele de la Statistique Canada, citate de Journal de Montréal, arată că această creștere a fost stimulată de investiții în proiecte de inginerie (+3,5%), de costurile transferurilor de proprietate (+14,3%), precum și de acumularea de stocuri.
În ansamblu așadar economia canadiană a demonstrat o reziliență mai mare decât s-a anticipat în fața valului Omicron, înregistrând o creștere robustă în a doua parte a anului trecut și oferind la începutul acestui an indicii care îndreptățesc un optimism prudent.
Potrivit analiștilor, principalii indicatori economici s-au aliniat pe verde pentru ca Banca centrală să antameze o creștere a dobânzii de referință.
Creșterea dobânzii de referință, o măsură așteptată pentru a contracara inflația
După ce în ianuarie Banca Canadei a surprins lăsând neschimbată dobânda de referință (sau dobânda cheie), pe 2 martie, instituția a crescut această rată, pentru prima oară din 2018, de la 0,25% la 0,5%. O creștere așteptată, în ciuda incertitudinii economice sporite de invadarea Ucrainei de către Rusia. O creștere ce pe termen scurt va fi urmată și de altele.
Banca centrală speră să încetinească astfel inflația care a atins cel mai ridicat nivel din 1991. Într-un discurs la CFA Society Toronto ținut pe 3 martie, Tiff Macklem, guvernatorul Băncii centrale, a precizat că după doi ani de stimuli extraordinari, Canada se înscrie acum într-o tendință de creștere a dobânzii de referință. El a reamintit faptul că în Raportul de politică monetară din ianuarie, Banca a precizat că politica monetară de urgență pusă în aplicare pentru a sprijini economia în timpul pandemiei nu mai este necesară, semnalând totodată că o creștere a dobânzilor se întrevede la orizont.
Potrivit lui Tiff Macklem, cifrele arată că economia canadiană produce din nou la capacitate maximă. După creșterea de 4,6% din 2021, Banca se așteaptă la o creștere de 4% în 2022 și de una în jur 3,5% în 2023.
Inflația este însă prea mare, de circa 5%, determinată de trei factori principali, prezentați de guvernatorul Băncii centrale în același discurs din 3 martie. Unul din aceștia este faptul că în timpul pandemiei, blocați în casă, canadienii au cheltuit mai puțin pe servicii și mai mult pe bunuri. Această schimbare la nivel de cerere, combinată cu problemele din lanțurile de aprovizionare cauzate de Covid-19, a dus la o creștere a prețurilor la produse.
Un alt doilea factor se situează în afara perturbărilor survenite în lanțul de aprovizionare și are de-a face cu câteva elemente importante, atât interne cât și externe: creșterea prețului petrolului, care a determinat o creștere a costurilor de transport, ceea ce a făcut ca mărfurile în general să fie mai scumpe; condițiile meteo extreme ce au afectat recoltele din multe regiuni, lucru ce a contribuit la creșterea prețurilor la alimente; și, nu în ultimul rând, cererea foarte mare de pe piața imobiliară canadiană care a dus la o creștere substanțială a prețurilor la locuințe.
Pe lângă aceste probleme legate de cerere și ofertă, solida relansare a economiei canadiene este de asemenea o sursă de inflație. Și deși ratele mai mari ale dobânzilor nu pot rezolva problemele survenite în lanțurile de aprovizionare și nu pot reduce prețul petrolului, ele fac împrumutul mai costisitor, încetinind cererea și atenuând ritmul inflației.
Ținta Băncii Canadei este ca aceasta să revină la 2% până la sfârșitul lui 2023 și de aceea a început să implementeze o politică monetară mai strictă, necesară pentru a controla componentele inflației determinate de cererea internă.
Războiul din Ucraina
Invadarea Ucrainei de către Rusia este o sursă majoră de incertitudine, notează Banca centrală într-un comunicat în care precizează că această agresiune „va crește inflația peste tot în lume” și va avea un impact asupra creșterii economice mondiale.
Războiul din Ucraina „pune o presiune ascendentă suplimentară asupra prețurilor la energie și la produse alimentare”. Banca Canadei se așteaptă deci ca inflația pe termen scurt să o depășească pe cea din ianuarie (5,1%), care a reprezentat un record neatins în ultimii 30 de ani, amplificând temerile legate de costul vieții pentru canadieni.
În aceste condiții, Banca centrală va trebui să găsească un echilibru între necesitatea de a controla inflația și riscurile de a „răci” prea mult economia, susțin experții. O nouă creștere a dobânzii de referință este preconizată în aprilie și alte două până la sfârșitul anului, pe fondul unei economii care performează depășind așteptările și al faptului că importurile și exporturile s-au redresat, reflectând soliditatea cererii globale.
