De când The Globe and Mail a publicat conținutul unor documente confidențiale ale Serviciului canadian de Informații în luna februarie, posibila intervenție chineză în alegerile din Canada a inflamat spiritele la Ottawa și preocupat populația canadiană.
La jumătatea lunii februarie a.c., bazându-se pe documente de la Serviciul Canadian de Informații (CSIS), cotidianul The Globe and Mail a revelat că Beijingul ar fi desfășurat campanii de dezinformare pentru a înlătura anumiți candidați conservatori la alegerile din 2021 și pentru ca un guvern minoritar liberal să fie ales.
Aceasta după ce în noiembrie anul trecut, Global News a publicat informații despre o posibilă intervenție a Chinei în alegerile federale din 2019. Potrivit Global News, Serviciul canadian de informații ar fi adus la cunoștința premierului Trudeau și a altor membri ai cabinetului faptul că 11 candidați la alegerile federale de acum patru ani ar fi fost finanțați în secret de către China. În notele informative trimise de CSIS, care nu au identificat cei 11 candidați, erau menționate și eforturile Chinei de a-și angaja agenți în birourile membrilor Parlamentului.
Evident, aceste acuzațiile privind încercările Beijingului de a interveni în ultimele două alegeri federale sunt „ferm” denunțate de autoritățile chineze, numindu-le „defăimătoare”.
Relații deja tensionate între Beijing şi Ottawa
Dezvăluirile din presa canadiană au venit pe fondul unor relații deja tensionate între Beijing şi Ottawa. La sfârșitul anului 2018, China a arestat doi canadieni, Michael Kovrig și Michael Spavor, acuzându-i de spionaj, la scurt timp după ce poliția canadiană a arestat-o pe Meng Wanzhou, directoarea financiară a Huawei Technologies, în baza unui mandat emis de SUA (cei doi Michaels au fost eliberați în septembrie 2021, în aceeaşi zi în care și Meng Wanzhou a fost eliberată, după ce SUA a renunțat la cererea de extrădare).
Răcirea relațiilor diplomatice survenită după acest episod a dus și la o șubrezire a alianței economice dintre cele două țări. Totuși, Canada continuă să aibă o relație comercială profitabilă cu China. Potrivit Statistique Canada, în 2022, pentru prima dată, importurile din China au depășit 100 de miliarde de dolari, stabilind un nou record. Cu toate acestea, Canada a semnalat, prin noua sa strategie Indo-Pacifică lansată anul trecut, că este dispusă să sacrifice creșterea și chiar să reducă comerțul și investițiile chineze în favoarea altor parteneri din regiune pentru a contracara ascensiunea Beijingului.
Alegerile au fost „libere și juste”
Atât Trudeau cât și șeful agenției canadiene de informații au recunoscut că au existat încercări ale Chinei de a interveni în precedentele alegeri federale. Ambii susțin însă că rezultatul general al acestora nu a fost modificat, că legitimitatea globală a alegerilor din 2019 și 2021 nu este pusă în discuție.
Este de altfel concluzia unui raport publicat la sfârșitul lui februarie privind protocolul menit să informeze canadienii în cazul unor amenințări la adresa alegerilor federale din 2021, care afirmă că în 2021 nu a existat vreo ingerință străină care să „amenințe capacitatea Canadei de a ține alegeri libere și juste”.
Pe de altă parte, raportul notează că Serviciul canadian de informații „și-a exprimat îngrijorarea privind încercările Chinei de a viza oficiali aleși pentru a-și promova interesele naționale și faptul că a încurajat diverse persoane să acționeze ca mandatari”.
Agenția de informații afirmă de asemenea că regimul lui Xi Jinping „folosește multe tehnici, inclusiv amenințări la adresa comunității chineze din Canada”, dar că folosirea intermediarilor face dificilă stabilirea cu certitudine a implicării Chinei în aceste încercări.
De notat și faptul că multe dintre activitățile atribuite Chinei nu au loc doar în timpul campaniilor electorale și că raportul menționează și Rusia și Iranul pentru interferența lor cibernetică.
Presiuni asupra guvernului liberal
De la apariția dezvăluirilor din The Globe and Mail, guvernul Trudeau s-a aflat sub o presiune crescândă din partea opoziției pentru a declanșa o anchetă publică independentă.
Pe 6 martie, premierul a anunțat un pachet de măsuri care includ desemnarea a două organisme însărcinate cu supravegherea serviciilor de informații – National Security and Intelligence Committee of Parliamentarians (NSICOP) și National Security and Intelligence Review Agency (NSIRA) – pentru a se ocupa de investigarea acestei probleme.
NSICOP a fost înființat în 2017, iar în 2019 a publicat un raport privind interferența străină în care nota că este necesar ca guvernul să-și amelioreze răspunsul în aceste situații. „Canada are o reacție lentă la amenințarea interferenței străine”, scria NSICOP la vremea respectivă, potrivit CBC.ca.
Trudeau a menționat de asemenea și lansarea de consultări publice în vederea creării unui registru al agenților străini (foreign influence transparency registry/ registre visant la transparence en matière d’influence étrangère). Consultările au debutat în data de 10 martie și vor ține până pe 9 mai 2023.
Măsurile anunțate includ și numirea unui raportor special independent, printre sarcinile căruia se numără și avizarea guvernului cu privire la următorii pași de făcut, inclusiv deschiderea unei anchete publice. Justin Trudeau l-a numit în această funcție pe fostul guvernator general David Johnston.
Independența lui David Johnston a fost însă contestată de conservatori și de Bloc québécois, pe motiv că ar fi apropiat de China și de Trudeau. PCC și BQ contestă de altfel și imparțialitatea Raportului privind evaluarea Protocolului public în caz de incident electoral major pentru 2021, susținând că cel care l-a redactat, Morris Rosenberg, este un fost director general al Fundației Trudeau.
Toate cele trei partide de opoziție – PCC, BQ și NPD – au cerut o anchetă publică independentă privind ingerința Chinei în alegeri. De notat însă că supraviețuirea acordului politic dintre liberali și neo-democrați nu pare să depindă de declanșarea acestei anchete, așa cum mai multe voci din NPD au lăsat să se înțeleagă în interviurile acordate presei.
În bugetul federal prezentat pe 28 martie, guvernul Trudeau a prevăzut crearea unui „birou național de luptă împotriva ingerințelor străine” în cadrul ministerului pentru Securitate publică, alocând totodată 56 de milioane de dolari pe următorii cinci ani pentru diferite măsuri de combatere a „interferențelor străine, amenințărilor și activităților ascunse”. Cea mai mare parte a acestei sume va merge către GRC pentru investigarea acestor ingerințe și amenințări și pentru a lucra în mod proactiv cu comunitățile etno-culturale vizate în mod special de interferențe străină.
Ingerința Chinei, o problemă care îi preocupă pe canadieni
Potrivit unui sondaj Angus Reid, ingerința Chinei în treburile canadiene s-a aflat în fruntea listei de probleme pe care canadienii au dorit să le vadă pe ordinea de zi a vizitei din 23 și 24 martie a președintelui american Joe Biden la Ottawa (39%). Celelalte probleme prioritare pentru canadieni sunt clima și tranziția energetică (28%), comerțul în jurul energiei verzi (25%), rolul Canadei în relația cu Statele Unite (24%) și Acordul privind țările terțe sigure (22%).
Tot un sondaj Angus Reid a arătat și faptul că o majoritate dintre canadieni (53%) consideră că interferența Chinei reprezintă o amenințare serioasă pentru democrația canadiană. De asemenea, 53% dintre cei chestionați sunt de părere că guvernul liberal nu a fost suficient de ferm în răspunsul său vizavi de aceste tentative, iar 64% doresc mai mult accent pe securitate și apărare.
Sondajul a constatat și faptul că aproape un sfert dintre canadienii intervievați – inclusiv 42% dintre alegătorii conservatori – cred că alegerile din 2021 au fost „furate” din cauza interferenței Chinei, în ciuda informațiilor din presă care au arătat clar că circumscripțiile presupuse vizate de Beijing nu au fost suficiente pentru a influența rezultate generale.
Primul ministru a afirmat că acuzațiile partizane ale liderului conservator Pierre Poilievre vizavi de această problemă slăbesc încrederea canadienilor în instituţiile democratice.