Marea majoritate a canadienilor spun că sunt îngrijorați de posibilitatea ca războiul actual dintre Israel și Hamas să se extindă în alte țări din Orientul Mijlociu și nu numai. În același timp, orientările politice generează viziuni diferite despre acest conflict, felul în care este acoperit în media și răspunsul Canadei, așa cum două recente sondaje de opinie o arată.
Orientul Mijlociu este un furnizor foarte important de energie și o regiune ce găzduiește cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume, inclusiv Canalul Suez, Marea Roşie, Golful Persic şi Strâmtoarea Hormuz. De aceea economiștii avertizează că o posibilă escaladare a războiului Israel-Hamas prezintă un risc major pentru economia mondială, deoarece poate duce la creșterea prețurilor la energie și perturba rute comerciale cheie.
Nu este deci de mirare că îngrijorările privind escaladarea conflictului sunt foarte prezente în rândul canadienilor, așa cum arată un recent sondaj condus de Nanos Research pentru CTV News în perioada 29-31 octombrie.
Cincizeci și cinci la sută dintre cei 1,071 de respondenți au declarat că sunt îngrijorați de extinderea conflictului în alte țări din Orientul Mijlociu, în timp ce 32 la sută au spus că sunt oarecum îngrijorați.
Canadienii de peste 55 de ani sunt cei mai înclinați să afirme că sunt îngrijorați sau oarecum îngrijorați de implicarea altor țări din Orientul Mijlociu (aproape 94%) față de cei cu vârste între 35 și 54 de ani (aproape 85%) și cei de 18-34 de ani (în jur de 77%).
La întrebarea privind extinderea conflictului dincolo de Orientul Mijlociu, 42% au răspuns că sunt îngrijorați și 36% destul de îngrijorați.
Din nou, această îngrijorare este mult mai preponderentă în rândul canadienilor peste 55 de ani – aproximativ 83%. 77% dintre cei cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani și 72% dintre tinerii de 18-34 de ani împărtășesc acest sentiment.
Sondajul a relevat și o diferență de opinie între regiuni, locuitorii din provinciile atlantice fiind mai predispuși să manifeste diferite grade de îngrijorare (84%) comparativ cu cei din Quebec (72%).
Treizeci și nouă la sută dintre canadienii chestionați au spus, de asemenea, că sunt îngrijorați de o creștere a incidentelor motivate de ură în comunitățile lor din cauza războiului, în timp ce 30% s-au declarat oarecum îngrijorați.
Din acest punct de vedere, cele mai mari diferențe de opinie s-au manifestat nu atât în funcție de vârstă, cât de provincie: aproximativ 79% dintre rezidenții din Ontario spun că sunt îngrijorați sau oarecum îngrijorați, urmați de cei din provinciile Atlantice (aproape 74%), Columbia Britanică (aproximativ 69%), Preerii (60,5%) și Quebec (un pic peste 58%).
Canadienii manifestă sprijin pentru ambele părți
Un alt sondaj, efectuat de data aceasta de Institutul Angus Reid între 2 și 6 noiembrie, pe un eșantion de 1,748 adulți, arată felul în care canadienii văd acest conflict. Răspunsurile lor reflectă același spectru de sentimente și opinii exprimate la nivel internațional.
Astfel, 28% dintre canadieni spun că susțin Israelul, 18% afirmă că simpatizează cu palestinienii, iar cei mai mulți – trei din zece (31%) – sunt de partea ambelor tabere.
Opinii contradictorii
Nuanțele și diviziunile sunt însă evidente privind acest conflict. În timp ce 75% dintre cei intervievați consideră Hamas drept o organizație teroristă, aproape jumătate (47%) sunt de părere că susținerea cauzei palestiniene nu este același lucru cu sprijinirea Hamas.
De asemenea, patru din cinci canadieni (78%) spun că Israelul are dreptul de a exista și de a se apăra, dar în același timp numărul celor care cred că răspunsul său este prea dur este mai mare decât al celor care nu împărtășesc această opinie – 45% vs. 36%.
Mai mult de doi din cinci (43%) spun că politica israeliană față de Gaza este o formă de apartheid, depășind cu o marjă semnificativă pe cei care nu sunt de acord cu această afirmație (27%). Această acuzație la adresa politicii Israelului a fost formulată de unele organizații care militează pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.
Majoritatea se pronunță pentru încetarea focului în Fâșia Gaza
La sfârșitul lunii octombrie, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care „cere un armistițiu umanitar imediat, durabil şi susţinut care să conducă la încetarea ostilităților”, dar care nu menționează grupul terorist Hamas. Canada (ca și România) s-a abținut de la votul acestei rezoluții.
În ciuda presiunii a câtorva zeci de parlamentari federali care susțin în mod deschis o încetare a focului, guvernul Trudeau s-a pronunțat mai degrabă pentru „pauze umanitare” care să permită intrarea ajutoarelor în Fâșia Gaza. De altfel, premierul Trudeau a reiterat adesea în declarațiile sale „că Israelul are dreptul să se apere”. Până acum, de la începutul conflictului, Canada a acordat 60 de milioane de dolari în ajutor umanitar pentru palestinienii din Gaza. Potrivit Global Affairs Canada, banii contribuie la furnizarea de alimente, apă, asistență medicală de urgență și alte servicii menite să salveze vieți, fără a ajunge pe mâna Hamas.
Pe 4 noiembrie, în urma unui apel lansat de Mișcarea Tineretului Palestinian (Palestinian Youth Movement) pentru o zi de demonstrații la nivel național, au avut loc mitinguri în peste 20 de orașe, printre care Toronto, Montreal, Ottawa și Fredericton, pentru a cere încetarea focului în acest conflict.
O petiție adresată prim-ministrului prin care se cere ralierea Canadei la încetarea imediată a focului în conflictul Israel-Hamas are acum peste 400,000 de semnături.
La rândul său, sondajul Angus Reid a arătat că cei mai mulți dintre canadieni consideră că un vot la ONU în sprijinul întreruperii ostilităților ar fi fost mai potrivit decât o abținere, două treimi susținând fie o încetare temporară (35%), fie o încetare completă (30%) a războiului.
Unul din nouă canadieni (11%) afirmă că și-au schimbat poziția de la începutul conflictului, majoritatea din acest grup (7%) spunând că sunt mai sensibili față de cauza palestiniană acum, în timp ce restul (4%) de cea israeliană.
Răspunsul guvernului și acoperirea media
Canadienii sunt de două ori mai înclinați să creadă că atât guvernul federal, cât și Justin Trudeau s-au arătat mai favorabili Israelului (26%) decât palestinienilor (15% și respectiv 17%). În același timp, mai mult de unul din cinci spun că răspunsul guvernului (23%) și cel al prim-ministrului (22%) au fost echilibrate, iar unul din șase consideră că Trudeau (17%) și guvernul (15%) s-au arătat mult mai favorabili palestinienilor.
În ceea ce privește acoperirea media, evaluarea canadienilor este împărțită. Un sfert (27%) consideră că organizațiile mass-media au fost echilibrate în raportarea ambelor fațete ale conflictului. Unul din cinci (23%) afirmă că media s-a poziționat prea mult de partea Israelului, în timp ce 19% cred că manifestă o părtinire pro-palestiniană.
Părerile privind conflictul și opțiunile politice
Probabilitatea ca un alegător conservator să manifeste simpatie vizavi de Israel este de patru ori mai mare (48%) comparativ cu un votant al NPD-ului (13%). Invers, susținătorii NPD sunt de trei ori mai înclinați (36%) să manifeste o atitudine pro-palestinieni decât cei conservatori (11%). Cei care ar vota cu liberalii, fideli poziției de centru, sunt cei mai susceptibili să-și împartă în mod egal compasiunea între cele două părți.
De asemenea, cei care ar vota cu conservatorii dacă ar avea loc alegeri în curând sunt mai înclinați (45%) să nu fie de acord cu clasificarea politicilor Israelului drept o formă de apartheid decât alegătorii liberali (22%), NPD (11%) sau Bloc Québécois (13%).
