În data de 20 septembrie, canadienii sunt chemați la vot pentru desemnarea guvernului federal și a prim-ministrului. Ne aflăm așadar în plină campanie electorală, concomitent cu al patrulea val al pandemiei de coronavirus. Nu e de mirare deci că îngrijorările populației vizavi de COVID sunt din nou în creștere. Care este impactul politic al actualului climat pandemic și cum s-ar traduce acesta la urne?

În ediția de luna trecută, într-un articol intitulat „Ce îi preocupă pe canadieni în preajma unor posibile alegeri federale?”, scriam că pe măsură ce campania de vaccinare avansează – peste 73% dintre canadieni (populația totală) s-au vaccinat cu prima doză și mai bine de 66% au făcut-o și pe a doua – îngrijorările vizavi de COVID-19 încep să se estompeze, iar atenția populației să se îndrepte spre alte problematici. Schimbările climatice, sănătatea, redresarea economică, dimensiunea deficitului, suferințele populațiilor indigene și reconcilierea – iată chestiunile ce preocupau canadienii la mijlocul verii, înlocuind în topul priorităților răspunsul la situația generată de pandemia de COVID-19, așa cum reiese dintr-un sondaj Angus Reid condus între 14 și 16 iulie. Luna trecută, doar unul din cinci canadieni (19%) identifica pandemia ca fiind o prioritate de top, o scădere considerabilă față de 45% în martie. Tot în iulie, numărul celor care erau îngrijorați de o eventuală îmbolnăvire de COVID era de 47%.

În contextul mereu fluctuant al pandemiei, o lună poate schimba multe. În Canada, ca peste tot în lume, varianta delta a devenit dominantă, provocând creșterea numărului de îmbolnăviri. Pentru că numărul persoanelor vaccinate este semnificativ, formele grave de COVID sunt mai puțin frecvente. Drept urmare, și spitalizările sunt mai puține ca în valurile precedente, însă presiunea asupra sistemelor de sănătate este în continuare posibilă, căci vasta majoritate a persoanelor care necesită intervenție medicală în urma contractării virusului este formată din nevaccinați.

Pe fondul înmulțirii noilor cazuri și a incertitudinii cu privire la siguranța copiilor nevaccinați care se întorc pe băncile școlii (în sudul Statelor Unite, numărul copiilor spitalizați cu COVID a explodat în ultimele săptămâni), proporția canadienilor care își exprimă îngrijorarea vizavi de îmbolnăvirea de COVID-19 a crescut cu cinci puncte din iulie, la 52%, arată un nou sondaj efectuat de aceeași firmă, Angus Reid, cu puțin timp înaintea declanșării campaniei electorale (7-10 august). Mulți dintre aceștia (45%) afirmă că intenționează să sprijine Partidul liberal la alegeri.

COVID-19 constituie principala prioritate pentru 26% dintre canadieni, o creștere de șapte procente față de luna precedentă. Totuși, sănătatea (36%), mediul și schimbările climatice (36%), economia (27%) și accesibilitatea locuințelor (27%) depășesc pandemia în topul priorităților pe care canadienii doresc să le vadă pe agenda noului guvern.

În ciuda creșterii numărului de noi cazuri în vestul Canadei, COVID-19 nu face parte din primele trei preocupări ale locuitorilor din BC, Alberta sau Saskatchewan. Focurile de pădure din British Columbia și Ontario au determinat plasarea schimbărilor climatice ca principala prioritate în aceste regiuni, în vreme ce în Alberta este economia, iar în Manitoba și Saskatchewan deficitul federal. În Quebec sănătatea se află pe primul loc, urmată de mediu și de deficit. În provinciile atlantice prioritățile se aliniază aproape ca în Quebec, cu singura deosebire că pe locul trei se află accesibilitatea locuințelor în loc de deficitul federal. De menționat că mediul și schimbările climatice reprezintă o prioritate clară pentru cei care intenționează să voteze cu liberalii sau neo-democrații.

Gestionarea pandemiei a fost unul din punctele forte ale guvernului liberal în ultimul an și jumătate. O majoritate a canadienilor (51%) consideră că Justin Trudeau a făcut o treabă bună – cea mai mare „notă” pe care premierul a primit-o anul acesta – iar 55% sunt de părere că guvernul său s-a descurcat bine privind această chestiune.

În ceea ce privește rata favorabilității, Justin Trudeau (40%) este depășit de Jagmeet Singh (47%) și Yves-Francois Blanchet (46%), însă stă mult mai bine ca liderul conservator Erin O’Toole (27%).

La nivel de intenții de vot, liberalii au pornit în campania electorală cu un avantaj de cinci procente în fața conservatorilor: 36% vs. 31%. Intențiile de vot pentru NPD se situau la 19%, în vreme ce Blocul québécois obținea 7%, iar Verzii 3%. Restul de 5% merg către alte partide și independenți.

Rezultatele alegerilor, imprevizibile totuși pe fondul celui de-al patrulea val

În ciuda faptului că opoziția a criticat declanșarea unui nou scrutin în timpul pandemiei și la mai puțin de doi ani de la precedentele alegeri, decizia liberalilor nu constituie o surpriză, ținând cont de faptul că guvernul era unul minoritar. Iar canadienii, în general, nu resping  ideea de noi alegeri.  

Ca dovadă, mai multe provincii și-au chemat cetățenii la urne în timpul pandemiei. În British Columbia, New Brunswick și Terre Neuve și Labrador partidele aflate la putere au câștigat – NPD în BC, conservatorii în NB și liberalii în Terre Neuve și Labrador – transformând o guvernare minoritară într-una majoritară. Este ceea ce speră și liberalii lui Trudeau.

Totuși, intențiile de vot nu înseamnă neapărat voturi, așa cum o arată ultimul exercițiu electoral, cel din Nova Scoția (17 august), care s-a încheiat cu o victorie surpriză și zdrobitoare a conservatorilor în fața liberalilor, aflați la putere în această provincie din 2009. Conservatorii au făcut campanie promițând investiții majore în sănătate, care, așa cum sondajul Angus Reid a relevat, reprezintă prioritatea numărul unu a locuitorilor din această parte a țării.

În același timp, pandemia reprezintă o variabilă imprevizibilă privind desfășurarea campaniei electorale și rezultatul alegerilor. Cum vor fi afectate evenimentele de campanie de creșterea cazurilor? Se vor transforma acestea în focare de transmitere a virusului? Vor fi anulate unele dintre ele? Și cum va reacționa populația în fața acestor situații – va considera nepotrivită decizia de a declanșa acum alegeri sau din contră, se va ralia în jurul liberalilor, ca partid pe care îl vor la putere pentru gestionarea în continuare a pandemiei?

În plus, este de așteptat ca sporirea numărului celor care sunt îngrijorați de o potențială contractare a virusului să aibă un impact considerabil asupra prezenței la vot. Élection Canada preconizează un record istoric privind votul prin corespondență, de ordinul milioanelor – estimările merg de la două până la cinci milioane de canadieni care ar putea vota acum prin poștă. Spre comparație, la alegerile din 2019 numărul votanților prin corespondență nu a atins 50,000. Dar chiar și așa, experții se așteaptă la un număr mai mic de participanți la aceste alegeri federale, în special în zonele cu rate ridicate de transmitere a COVID-19  și măsuri de sănătate publică mai puțin stricte. Dacă acest lucru va avea vreun impact asupra șanselor liberalilor de a câștiga este greu de anticipat.

Prin urmare, putem spune că situația actuală reprezintă atât o potențială oportunitate, cât și un risc pentru liberali.

CITIȚI ȘI:

Alegeri federale pe 20 septembrie
Alegeri federale în timpul pandemiei: Când, cum și ce spun sondajele?
Ce îi preocupă pe canadieni în preajma alegerilor federale?