Nimic mai eficace pentru a submina o democrație ca dezinformarea bine organizată. După ce, în ultimii ani, oamenii de știință au fost ținta atacurilor celor care propagă dezinformarea, acum aceștia și-au îndreptat atenția chiar spre cercetătorii în dezinformare.
La modul fundamental, o democrație se sprijină pe capacitatea sa de a genera dezbateri constructive asupra celor mai importante chestiuni dintr-o societate. Iar dezbaterile constructive, pentru a fi cu adevărat constructive, necesită ca ambele părți să fie de acord asupra unui fond comun de cunoștințe: cu alte cuvinte, lucruri de bază.
În acest context, cel mai mare pericol care amenință democrațiile actuale ar putea fi dezinformarea bine organizată la care asistăm în ultima vreme, după cum afirmă șase cercetători în psihologie și comunicare din patru instituții și tot atâtea țări, potrivit Agence Science-Presse.
„Condițiile ideale prin intermediul cărora o democrație poate lua decizii « adecvate » sunt subminate atunci când cetățenii sunt constant dezinformați”, scriu cercetătorii. Mai cu seamă atunci când aceste decizii trebuie să ia în considerare dovezi științifice, ca în cazul schimbărilor climatice sau al sănătății publice.
Printre autori se numără și psihologul australian Stephan Lewandowsky, care în ultimele două decenii a publicat mai multe studii despre mecanismele prin care oamenii ajung să creadă lucruri false. Noul studiu, o revizuire a literaturii recente asupra misinformării și a integrității democrației, este publicat în ediția din decembrie a revistei Current Opinion in Psychology.
Reamintim că în ceea ce privește dezinformarea la nivel de climat, legăturile dintre industria combustibililor fosili sau lobby-urile conservatoare americane au fost deja foarte bine documentate („Institutionalizing delay: foundation funding and the creation of U.S. climate change counter-movement organizations”, Climatic Change, decembrie 2013). În 2008, un studiu a arătat că 90% din cărțile publicate în SUA care au adoptat o perspectivă sceptică asupra schimbărilor climatice erau asociate și adesea finanțate de think tank-uri conservatoare („The organisation of denial: Conservative think tanks and environmental scepticism”, Environmental Politics, mai 2008). La acestea se adaugă și donațiile generoase din partea industriei combustibililor fosili către membrii Congresului american care votează împotriva politicilor de mediu, așa cum arată un studiu din 2020, intitulat „Oil and gas companies invest in legislators that vote against the environment”.
De ce continuă să fie finanțată dezinformarea? Ei bine, răspunsul e simplu: deoarece ea are un impact măsurabil asupra gradului de acceptare sau mai degrabă neacceptare a măsurilor care vizează reducerea gazelor cu efect de seră. La fel cum a avut un impact în timpul pandemiei de Covid asupra acceptării măsurilor sanitare.
În ultimii ani însă, pe lângă diseminarea informațiilor false legate de mediu, sănătate publică sau alegerile prezidențiale americane din 2020, au început să apară numeroase atacuri împotriva medicilor, climatologilor, ziariștilor sau a lucrătorilor electorali americani (după înfrângerea lui Donald Trump).
„În cazul oamenilor de știință, atacurile variază de la e-mailuri abuzive până la amenințări cu violență fizică sau hărțuire. Mesajele de ură, cum ar fi acuzațiile de « crimă în masă » trimise climatologilor, tind să fie la cel mai mare nivel după publicarea adreselor lor de e-mail pe site-uri administrate de agenţi politici”, afirmă cei șase autori.
Un lucru nou observat de aceștia este faptul că, recent, atacurile ostile au început să vizeze și cercetătorii care se apleacă asupra dezinformării – o tendință care în Statele Unite are un impact negativ asupra cercetării exact în momentul în care SUA se pregătește de alte alegeri prezidențiale turbulente. Putem insera în această categorie și procesul lansat de Elon Musk împotriva Center for Countering Digital Hate, un organism american pe care Musk îl acuză de defăimare, deoarece a publicat rapoarte care detaliază sporirea discursurilor instigatoare la ură pe Twitter.
Și nu este produsul hazardului faptul că, aproape fără excepție, principalii actori ai acestor strategii de dezinformare sunt libertarieni de extremă dreapta – adică susținători ai unei ideologii potrivit căreia guvernul ar trebui să fie cât mai minuscul posibil.
Legătura dintre această ideologie și negarea științei este un fapt deja știut („Cigarettes, climat et Trump: petite histoire de la désinformation”, Agence Science-Presse, decembrie 2016): în mod evident, științele mediului oferă multiple argumente în favoarea ideii că intervenția statului ar trebui să fie mult mai extinsă, pentru combaterea poluării, protejarea biodiversității etc. La fel cum și pericolul creat de Covid a dus la politici guvernamentale de sănătate publică care au fost percepute de aceste grupuri de dreapta ca un atac la libertățile individuale.
Ne confruntăm așadar cu grupuri care, pentru a-și apăra ideologia, au un interes personal sau politic pentru a submina legitimitatea regimurilor democratice. Iar dezinformarea le servește foarte bine acestui scop, ajutată și de algoritmii rețelelor sociale. „În momentul redactării acestor rânduri”, scriu autorii (ultima revizuire a textului lor datează de la jumătatea lunii octombrie a.c.), „este greu de ignorat faptul că o parte a spectrului politic – în special în SUA, dar și în alte părți ale lumii – pare mai amenințată de cercetările în domeniul dezinformări decât de riscurile pe care dezinformarea însăși le crează la adresa democrației.
