Un sondaj recent arată că fervoarea suveranistă persistă în cadrul generațiilor X și de baby boomers, dar că nu s-a răspândit și în rândul celor mai tineri, după cum explică analistul Philippe J. Fournier într-un articol din L’Actualité.

Generațiile care la referendumul din 1995 privind independența Quebecului au dus tabăra „Oui” până la puțin peste 49% sunt în continuare atașate ideii de suveranitate, potrivit datelor din proiectul Confederation of Tomorrow (Confederația de Mâine), compilate de Institutul Environics.

Cei mai tineri însă sunt reticenți vizavi de ideea suveranității, conform datelor comparative bazate pe un sondaj similar condus în 2002.

În cadrul acestui proiect, care își propune să înfățișeze o imagine a opiniei locuitorilor din diferite provincii cu privire la Canada, Environics a preluat întrebările unui sondaj realizat în urmă cu 21 de ani de Centre de recherche et d’information sur le Canada (CRIC) privind etichetele identitare ale quebechezilor de limbă franceză. Comparațiile între cifrele din 2002 și cele din 2023 sunt deosebit de interesante.

La întrebarea „Vă considerați preponderent federalist, preponderent suveranist, între cele două sau nici una, nici alta”, cifrele de ansamblu (care privesc doar francofonii) s-au schimbat foarte puțin în cele două decenii, toate diferențele constate între cele două sondaje înscriindu-se în marja de eroare. Astfel, și în 2002, și în 2023, 19% dintre respondenți s-au declarat preponderent federaliști. În ceea ce privește opțiunea suveranistă, 21% au afirmat că sunt  preponderent suveraniști în 2002 și 22% în 2023.

Variaţiile semnificative se observă însă în cazul sub-eşantioanelor pe grupe de vârstă. Astfel, în 2002, la șapte ani de la referendum, 25% dintre alegătorii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani s-au declarat în principal suveranişti, în timp ce 9% au spus că sunt federaliști.

21 de ani mai târziu, portretul a fost inversat: proporția tinerilor francofoni care se identifică drept federaliști s-a mărit considerabil, de la 9% în 2002 la 24% în 2023, în timp ce numărul celor care se declară suveranişti fără vreo umbră de îndoială s-a redus la jumătate – de la 25% în 2002 la 12% în 2023.

Printre francofonii cu vârste între 35 și 54 de ani la ora actuală, care aveau între 14 și 33 de ani în 2002, există puține schimbări. Proporția celor care se identifică ca suveraniști a rămas stabilă  – 21% în 2002, 22% în 2023 – în timp ce procentul federaliștilor a crescut ușor, de la 14% în 2002 la 18% în 2023.

Cei care la referendum se înscriau în grupele de vârstă 18-34 și 35-54 de ani se află acum în categoria 55 și peste. Acest grup reprezintă și astăzi nucleul sprijinului pentru independenţă, potrivit noilor date de la Environics. Aproximativ 28% dintre vorbitorii de limbă franceză care acum au 55 de ani și peste se declară suveranişti, față de doar 16% care se identifică cu federalismul – cea mai mare și respectiv cea mai mică proporție în rândul grupelor de vârstă.

În ultimele luni, optimismul a caracterizat tabăra suveranistă, în urma performanței liderului PQ Paul St-Pierre Plamondon în campania electorală din 2022, precum și a unui recent sondaj Léger care arată că în ansamblul provinciei, sprijinul pentru suveranitate este în creștere, situându-se la 38%. Totuși, această creștere s-ar putea dovedi efemeră, prin simplul principiu al uzurii, după cum explică analistul Philippe J. Fournier, o dinamică demografică pe care suveraniştii au prezis-o federaliştilor după referendumul din 1995.

Iată deci o altă provocare pentru Parti québécois, reliefată în articolul din L’Actualité: cum să mențină vie speranța în rândurile bazei sale care aparține unei generații mai în vârstă, fără a îndepărta tineretul, care nu a trăit bătăliile constituționale din anii 1980 și 1990.

Sondajele Confederation of Tomorrow sunt studii anuale efectuate de principalele organizații de cercetare socio-economică și de politici publice din Canada: Environics Institute for Survey Research, Centre d’excellence sur la fédération canadienne, Canada West Foundation, Centre d’analyse politique — Constitution et fédéralisme, Institut Brian Mulroney și Conseil de gestion financière des Premières Nations.

CITIȚI ȘI:

Reforma sistemului electoral: O prioritate în Quebec?