După decenii de declin în ceea ce privește sistemul de sănătate, canadienii sunt de părere că banii nu reprezintă singura soluție pentru a rezolva problema, arată un sondaj de opinie condus de Institutul Angus Reid.
La începutul acestui an (7 februarie), guvernul federal a anunțat că va aloca 198,6 miliarde de dolari pe următorii 10 ani – dintre care 46,2 miliarde reprezintă noi finanțări – pentru a îmbunătății serviciile de sănătate din Canada. Această sumă a inclus și un supliment imediat de 2 miliarde de dolari pentru Canada Health Transfer (Transfert canadien en matière de santé), cel mai important transfer pe care federalul îl face către provincii și teritorii.
Este poate util de amintit că deși Ottawa contribuie substanțial la finanțarea Sănătății, aceasta este o competență provincială și, drept urmare, federalul nu are posibilitatea de a impune vreo condiție privind felul în care acești bani sunt folosiți de ministerele provinciale de resort.
O finanțare sporită este în mod cert binevenită, însă atât lucrătorii din domeniul sănătății, cât și populația în ansamblu împărtășesc opinia că problemele din sistemul de sănătate sunt de ordin structural, sugerând că banii nu reprezintă unica soluție, așa cum relevă sondajul efectuat de Angus Reid la comanda Asociației medicale canadiene.
Astfel, o majoritate a canadienilor (60%) sunt de părere că injecția de 46,2 miliarde de dolari a federalului va îmbunătăți sistemul de sănătate, însă dintre aceștia 51% cred că ameliorarea va fi minimă. În schimb, două treimi dintre canadieni (66%) afirmă că există probleme structurale în domeniul sănătății care merg dincolo de o lipsă de finanțare.
Pandemia de Covid-19 a amplificat și mai mult aceste deficiențe ale sistemului: numărul masiv de spitalizări și condițiile dificile de muncă au agravat problemele de recrutare și reținere a personalului medical. În unele locuri, lipsa de personal a dus la închiderea intermitentă a urgențelor, iar întârzierile privind efectuarea operațiilor s-au înmulțit și prelungit.
Nu e deci de mirare că printre preocupările ridicate se numără dorința de a facilita procesul prin care medicii străini pot să-și exercite meseria în Canada. Cum țara se confruntă cu o penurie de doctori, trei respondenți din cinci (62%) ar vrea să vadă o înlesnire a căii prin care aceștia pot profesa legal aici.
De notat că sondajul a inclus și opiniile lucrătorilor din domeniul sănătății – personal medical de primă linie, doctori și infirmiere. Cei care fac parte din sistem sunt mai optimiști cu privire la ceea ce pot rezolva fondurile suplimentare alocate de federal (40% vs. 33% din populația generală). Totuși, și în această categorie, majoritatea (60%) este de părere că doar banii nu sunt de ajuns.
În același timp, majoritatea canadienilor afirmă că serviciile medicale s-au înrăutățit în ultimul deceniu. 68% dintre canadieni împărtășesc această opinie acum, față de 42% în 2015.
Numărul celor care estimează că provincia în care locuiesc are o performanță slabă sau foarte slabă în materie de sănătate este net superior celui care reflectă opinia contrară – 68% vs. 24%. Locuitorii din Saskatchewan (37%), Quebec (37%) și Alberta (36%) sunt cei mai satisfăcuți de felul în care guvernul provincial își face treaba când vine vorba de acest domeniu.
În ansamblu, două treimi (67%) dintre canadieni cred că prestația în materie de sănătate a guvernului din provincia lor s-ar ameliora dacă acesta ar fi mai transparent privind indicatorii săi de randament.
Accesul la îngrijiri medicale, o problemă pentru jumătate dintre canadieni
Medicii de familie sunt cel mai adesea poarta de acces a canadienilor la sistemul de sănătate. Or, penuria în această branșă este acută. 19% dintre canadieni nu au medic de familie la ora actuală. Și chiar și atunci când au, nu înseamnă neapărat că pot obține ușor o consultație: trei respondenți din zece (29%) afirmă că este dificil să aibă o programare la medicul de familie și doi din cinci (37%) spun că aceasta durează câteva zile. Doar 15% dintre cei intervievați au declarat că pot consulta medicul de familie atunci când au nevoie.
În Quebec, 25% dintre participanții la sondaj nu au medic de familie și alți 25% au afirmat că întâmpină dificultăți ca să obțină o programare la cel pe care îl au.
Privatizarea, o soluție?
În ultimii ani, dezbaterea privind locul sferei private în sistemul de sănătate s-a întețit în unele provincii. În Ontario, guvernul a adoptat un proiect de lege (mai 2023) care permite clinicilor private să efectueze mai multe intervenții chirurgicale, motivând că astfel s-ar mai reduce din listele de așteptare.
Quebecul, în schimb, a optat pentru direcția contrară, anunțând (iulie 2023) că preconizează să limiteze, începând cu anul viitor, recursul la agenții private de sănătate. Decizia se înscrie în dorința guvernului de a crea condiții de muncă favorabile și de a face mai atractivă rețeaua publică de sănătate.
În Alberta, premiera Danielle Smith a fost nevoită să dea înapoi (mai 2023) privind intenția de a privatiza anumite activități spitalicești, însă a declarat că partidul său va continua să militeze pentru o pondere sporită a mediului prival în sănătate.
În ansamblu, canadienii sunt mai înclinați să creadă că privatizarea va înrăutăți sistemul de sănătate decât că îl va ameliora – 44% vs. 31%. Un lucru interesant relevat de acest sondaj este că cei care beneficiază de un acces facil la îngrijiri și cei care se confruntă cu dificultăți persistente au același punct de vedere: în ambele grupuri, 46% sunt de părere că privatizarea va avea efecte negative asupra sistemului de sănătate.
Se poate spune însă că sprijinul privind privatizarea depinde de actorii implicați. Canadieni par mult mai confortabili cu această idee dacă guvernul provincial varsă onorarii unor furnizori privați (56%) decât dacă ar trebui să plătească ei înșiși pentru a accelera accesul la anumite tipuri de chirurgii/teste.
Sondajul a fost efectuat online în perioada 1-8 august 2023, pe un eșantion reprezentativ randomizat de 5,010 adulți canadieni.
