Pe 13 aprilie, Banca centrală a Canadei a mărit dobânda de referință la 1%. Decizia se înscrie în noua sa politică monetară mai strictă, fiind a doua creștere dintr-o serie de măsuri similare pe care Banca centrală le preconizează în cursul acestui an. Dobânda cheie este principalul instrument al băncii pentru a menține echilibrul economic al țării și a aduce inflația la procentul dorit de 2%.
Trei elemente principale definesc contextul actual: economia canadiană care performează foarte bine, creșterea inflației și nevoia de a ridica ratele dobânzilor.
Un succint portret al economiei canadiene
Economia Canadei s-a redresat complet după pandemie, surmontând cu brio valul Omicron. Trimestrul doi în care ne aflăm arată un puternic dinamism al economiei și faptul că aceasta intră acum într-o fază de cerere excedentară, după cum afirmă guvernatorul Băncii centrale, Tiff Macklem. În opinia sa, piața muncii ilustrează foarte bine acest lucru: numărul locurilor de muncă a crescut semnificativ, șomajul se află la un minim istoric, numărul posturilor vacante este mare, creșterea salariilor a atins nivelurile din pre-pandemie iar companiile se pregătesc să mărească și mai mult salariile pentru a-și păstra angajații.
Din aceste motive, banca estimează că în 2022 vom avea o creștere importantă a produsului interior brut (PIB). Canadienii cheltuie mai mult pe servicii de când restricțiile sanitare au fost ridicate, iar achiziționarea de bunuri rămâne în continuare solidă. În același timp, banca se aşteaptă ca investițiile robuste ale companiilor, creșterea productivității muncii și creșterea imigrației să susțină capacitatea productivă a Canadei. Previziunile sale privind creșterea economică sunt de 4¼% în acest an, de 3¼% în 2023 și 2¼% în 2024.
Inflația, principala prioritate a Băncii centrale
Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia a condus la creșterea prețurilor la energie și la alte mărfuri, iar războiul perturbă și mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Incertitudinile au crescut, la fel ca și volatilitatea piețelor financiare. Toate acestea afectează creșterea la nivel mondial și în special în Europa de Est.
În Canada impactul războiului asupra creșterii economice va fi minim, din două motive. Întâi pentru că legăturile economice ale Canadei cu Ucraina și Rusia sunt foarte limitate. Apoi, deși războiul a redus creșterea economică la nivel mondial, a crescut cererea pentru mărfurile pe care Canada le produce și exportă – cum ar fi petrol, grâu, potasă – mărind prețurile acestora.
În același timp însă, presiunile asupra prețurilor s-au generalizat și aici. Aproximativ două treimi din componentele indicelui prețurilor de consum (IPC) arată o creștere de peste 3%: canadienii resimt, așadar, efectele inflației asupra bugetului lor, fie că este vorba de benzină, alimente sau chirie.
Astfel, inflația IPC a atins în februarie cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, de 5,7%, depășind estimările Raportului de politică monetară din ianuarie. Cel mai probabil, inflația va ajunge, în medie, la aproape 6% în prima jumătate a lui 2022 și va rămâne mult peste procentajele de control de 1-3% pe tot parcursul anului.
Cu cât inflația se generalizează și rămâne ridicată mai mult timp, cu atât există riscul ca populația să înceapă să creadă că o rată mare a inflației se va împământeni în Canada. Acest lucru trebuie evitat și de aceea actuala politică monetară vizează o scădere la aproximativ 2½% în a doua jumătate a anului viitor, înainte de a reveni la ținta de 2% în 2024.
Ratele dobânzilor vor crește în continuare…
Mărirea dobânzii de referință „este principalul instrument al Băncii Canadei pentru a modera cererea, pentru a evita acumularea persistentă a presiunilor interne asupra prețurilor și pentru a menține așteptările inflaționiste corelate la ținta de 2%. Avem nevoie de dobânzi mai mari, iar economia le poate face față”, a declarat Tiff Macklem într-o conferință de presă.
Mărirea dobânzii cheie are ca efect creșterea dobânzilor bancare pentru împrumuturi ipotecare, de consum și cele acordate companiilor. În același timp, cresc însă și dobânzile la produsele de economisire. Făcând împrumutul mai costisitor și economisirea mai rentabilă, creșterea dobânzii de referință diminuează cheltuielile, reducând astfel cererea în cadrul economiei canadiene. Și, din moment ce cererea începe să depășească capacitatea de producție a economiei, acest lucru este necesar pentru a restabili echilibrul și a reduce inflația.
Canada are așadar nevoie de rate ale dobânzilor mai mari pentru a răspunde așteptărilor populației privind revenirea inflației interne la parametri normali atunci când presiunile inflaționiste globale cauzate de prețurile ridicate ale petrolului și de blocajele din lanțurile de aprovizionare se vor atenua.
…Până când vor reveni la niveluri mai normale
Ce înseamnă „normal” în acest context? Înseamnă o rată a dobânzii neutră, care să nu stimuleze și nici să încetinească economia.
Rata neutră nu poate fi măsurată direct, ci doar estimată, iar estimarea Băncii centrale se situează undeva între 2 și 3%. În prezent, dobânda de referință este la 1%, mult sub rata neutră și inferioară celei de dinainte de pandemie, care era de 1,75%.
Foarte important de reținut este însă faptul că nu există o țintă de atins privind dobânda, ci una privind inflația. Nivelul pe care ratele de interes îl vor atinge în Canada depinde de răspunsul economiei la politica monetară actuală și de evoluția perspectivelor inflației.
Așadar, dacă cererea răspunde rapid la rate mai mari și presiunile inflaționiste se reduc, banca ar putea decide să stopeze temporar înăsprirea politicii sale monetare, pe măsură ce ne apropiem de o rată neutră a dobânzii. Pe de altă parte, ar putea fi nevoie ca dobânda să crească puțin peste rata neutră pentru o anumită perioadă de timp pentru a restabili echilibrul între cerere și ofertă și pentru a readuce inflația la nivelul preconizat.
