de Yvan Allaire și Mihaela Fîrșirotu
Logica piețelor financiare impune menținerea încrederii că piața va fi mereu în creștere și că numărul utilizatorilor de canabis va fi dincolo de consumul observat pe piața ilicită.
Nu puțini sunt cei care au redescoperit scrierile inedite ale lui Charles Baudelaire (1821-1867) despre efectele opiumului și hașișului din cartea intitulată „Paradisuri artificiale” (Les Paradis artificiels). Baudelaire, membru de bază al „Clubul haşişinilor”, a fost un împătimit consumator de droguri, în compania lui Victor Hugo, Alexandre Dumas, Gérard de Nerval și a curiosului dar reticentului Honoré de Balzac.
Deziluzia sa n-a întârziat însă să se manifeste: „Un stat rezonabil nu va putea niciodată exista prin utilizarea hașișului”, afirma Baudelaire. „Acesta nu face nici luptători, nici cetățeni. Dacă ar exista un guvern interesat în a-și corupe cetățenii, acesta n-ar trebui decât să încurajeze utilizarea hașișului.”
CITIȚI ȘI: Legalizarea canabisului în Canada. Zece lucruri de știut
EFERVESCENȚA PIEȚELOR BURSIERE
În mai 2015, când ideea legalizării canabisului în scopuri recreative era doar un angajament politic al unui eventual premier, existau deja companii care făceau comerț cu canabis în scopuri medicale. Valoarea lor bursieră stagna. La acea dată, valoarea tuturor acțiunilor și opțiunilor deținute de managementul și membrii consiliilor de administrație a opt dintre cele mai importante firme canadiene producătoare de canabis în scopuri medicale totaliza aproximativ 49 milioane de dolari (conform calculelor efectuate de Institut sur la gouvernance d’organisations privées et publiques, IGOPP).
Pe 31 mai 2018, când promisiunea de campanie electorală privind legalizarea canabisului a devenit o realitate apropiată, managementul și membrii consiliilor de administrație ale aceloraşi opt companii dețineau acțiuni și opțiuni valorând peste 1,1 miliarde de dolari (după calculele IGOPP). Această sumă faraminoasă „câștigată” într-un timp atât de scurt fără ca vreun gram de canabis recreațional să fi fost vândut, rivalizează probabil cu profiturile realizate de crima organizată din vânzările ilegale de canabis pe durata aceleiași perioade de trei ani. Cu siguranță că această „bogăție pe hârtie” (paper wealth) va suscita comportamente menite să protejeze sau să sporească valoarea monetară a canabisului. Logica piețelor financiare, implacabilă și prost înțeleasă de către politicieni, se va impune.
Iată un prim exemplu al acestei logici: temându-se că valoarea acțiunilor și a opțiunilor deținute va scădea drastic dacă așteptările generate de crearea acestei noi și vaste piețe nu vor fi satisfăcute, persoane cu informații din interiorul celor mai mari șapte companii canadiene de canabis au vândut, între 1 iulie 2017 și 30 iunie 2018, acțiuni în valoare de aproximativ 242 milioane de dolari.
Această sumă nu este, poate, decât partea vizibilă a unor manevre financiare oculte bazate pe produse derivate și o monetizare secretă. Riscul ca toți micii investitori atrași de apariția acestei noi piețe să rămână singuri în picioare, fără scaun, atunci când muzica se va opri în acest joc de scaune muzicale, este mare.
Cu toate acestea, oricine înțelege logica piețelor financiare poate prezice comportamentul strategic și tactic al celor ce dirijează aceste companii – acela de a susține și stimula prețul acțiunilor lor cât mai mult posibil.
Bucurându-se de o libertate de acțiune mult superioară față de cea a rețelelor criminale, societățile comerciale producătoare de canabis vor folosi toate manevrele și strategiile posibile pentru a crește cererea și a-și spori beneficiile pe acțiune: achiziții și fuziuni pentru a reduce concurența, extinderea potențialului de producție dincolo de capacitatea de absorbție a pieței canadiene, contracte pe termen lung cu cumpărătorii, expansiune internațională, activități intense de lobby pe lângă politicieni și autoritățile de control pentru a slăbi normele și constrângerile legale cu privire la activitățile de marketing, crearea de reviste și site-uri web de către „antreprenori independenți” pentru a valorifica meritele canabisului și a liniști neofiții privind riscurile („neglijabile”) la nivel de sănătate sau funcționare cognitivă.
CITIȚI ȘI: La cine vor merge milioanele de dolari proveniți din canabisul legalizat?
CREȘTEREA CONSUMULUI
Simpla logică a piețelor financiare cere – impune – menținerea încrederii că piața va fi mereu într-o creștere formidabilă, precum și sporirea numărului celor care se vor răsfăța cu plăcerile canabisului dincolo de consumul observat pentru piața ilicită. Cei care consumă deja vor consuma mai mult; cei care nu consumă sau care s-au lăsat de mai mult timp, vor adopta obiceiuri de consum ocazional sau regulat.
Un sondaj Ipsos efectuat în septembrie 2017 pe un eșantion de 1.026 de canadieni revelează câteva aspecte în această privință. La întrebarea de ce la momentul respectiv nu consumă canabis, 32% dintre cei intervievați au spus că se tem de efectele sale negative asupra sănătății, 19% au spus că doresc să respecte legile în vigoare, 5% că se tem să nu fie arestați deoarece consumul este ilegal, iar 2% nu știau de unde să și-l procure. Întrebați despre consumul eventual odată ce canabisul va fi legalizat, 13% dintre respondenți au spus că vor consuma mai mult, iar 6% dintre non-consumatori că intenționează să înceapă.
De notat că aceste opinii au fost exprimate înainte de orice campanie care ar viza eliminarea sau reducerea barierelor de consum, mai ales a riscurilor percepute pentru sănătate. Acest tip de sondaj va ghida strategiile de comunicare ale producătorilor de canabis, care încearcă să maximizeze rata de adoptare a produsului, precum și volumul de consum pe utilizator.
O ACHIZIȚIONARE CÂT MAI CONVENABILĂ POSIBIL
În Quebec vânzarea canabisului se va face în puncte de vânzare stabilite și administrate de o corporație de stat, Société québécoise du cannabis. Luna aceasta vor fi deschise circa 20 de magazine, însă se așteaptă ca în curând numărul lor să ajungă la aproximativ 200. Deschise de la 10 a.m. la 22 p.m., 7 zile din 7, ele au, în medie, o suprafață de 2.000 de picioare pătrate și sunt împărțite în trei secțiuni: recepția, care servește pentru a verifica vârsta clienților; o zonă în care sunt furnizate servicii de informare și suport; și o zonă de acces restricționată și securizată în care se află produsele. Optând pentru acest model de funcționare, guvernul dorește să încadreze în mod strict vânzarea.
Cu toate acestea, legea permite achiziționarea online a canabisul (produsul va fi livrat de Canada Post), fără niciun fel de servicii de informare și asistență pentru cumpărător. Conform legii, identitatea și vârsta persoanei care primește produsul și semnează confirmarea de primire trebuie verificate; pachetul nu poate fi lăsat la ușă sau dat altcuiva decât cumpărătorului.
Or, această ultimă obligație nu are prea mult sens și n-are șanse să reziste prea mult în fața presiunilor producătorilor și clienților. Comerțul online va lua astfel din ce în ce mai mult avânt. Punctele convenționale de vânzare, concepute pentru a exercita un control asupra vânzării de canabis, vor deveni caduce, așa cum se întâmplă, treptat, în toate celelalte sectoare comerciale.
CITIȚI ȘI: Provocările legalizării canabisului în Quebec
REDUCEREA CONSTRÂNGERILOR PRIVIND PROMOVAREA ȘI PUBLICITATEA
Majoritatea producătorilor cărora li se permite să crească canabis pentru consumul recreativ îl produc deja în scopuri medicale. Pentru asta, respectivele companii s-au dotat, în mod legal, cu site-uri web elaborate și atractive, care laudă panoplia și meritele produselor lor.
Or, pentru canabisul recreațional totalitatea activităților de marketing este strict încadrată: ambalaj neatractiv, etichetare și avertismente care ocupă un loc proeminent, absența aproape totală a publicității etc.
Distincția între cele două tipuri de utilizare – medicală și de agrement – nu va dura mult. Producătorii vor invita discret consumatorii să le viziteze site-urile pentru produsele destinate uzului medical. Fără îndoială, cumpărătorul va avea acces la site-urile unor producători autorizați în Quebec, însă în jurisdicții mai puțin stricte în ceea ce privește promovarea și publicitatea.
VALOAREA BURSIERĂ FAȚĂ DE SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Evident, efectele asupra sănătății reprezintă „elefantul din cameră”, a cărui ocolire se încearcă prin sloganuri ca „nu mai periculos decât alcoolul sau țigările, chiar mai puțin periculos”. În acest sens, suntem martorii unor campanii bine orchestrate care difuzează deja informații incomplete, reprezentând doar punctul de vedere favorabil consumului recreativ de canabis.
Dar este oare justificată adăugarea încă a unei substanțe periculoase pe listă doar pentru că altele, precum alcoolul și tutunul, sunt permise și legale? Mai cu seamă că oamenii consumă deja ilegal canabis, cu toate riscurile implicate? Datele sondajului Ipsos arată clar că legalizarea canabisului va crește în mod semnificativ numărul de consumatori, punând mai mulți canadieni în pericol în ceea ce privește riscurile acestui produs asupra sănătății. Nimeni nu poate nega efectele nefericite ale consumului de canabis, mai ales dacă această practică începe de la o vârstă fragedă.
De unde și leitmotivul acestui text: de ce legalizăm un produs și încredințăm producția sa unor antreprenori privați, când efectele sale nocive asupra sănătății publice și a dezvoltării cognitive a tinerilor sunt amplu demonstrate?
Goana după profit într-un cadru licit se va traduce prin puternice strategii menite să crească consumul într-un mod mult mai eficace decât ar putea-o face crima organizată.
