Dietă mediteraneană, veganism, ghid alimentar: toate aceste tipuri de alimentație echilibrată contribuie la o viață sănătoasă și lungă, se arată într-un studiu american citat de L’Actualité.
Pentru o viață lungă și sănătoasă un lucru esențial este aderarea la principiile unei diete sănătoase și punerea acestora în practică zi de zi, pe termen lung, nu consumarea ultimului aliment sau supliment la modă. Câteva regimuri alimentare considerate sănătoase, ca de exemplu cel mediteranean, cel vegan și cel în baza ghidului alimentar, au fost studiate de către cercetătorii de la Universitatea Harvard. Ce a rezultat este că toate aceste diete sunt asociate cu un risc scăzut de a muri prematur.
Rezultatele acestui studiu amplu – care a inclus aproape 120,000 de persoane urmărite timp de 36 de ani – au fost publicate în Journal of American Medical Association (JAMA) Internal Medicine.
Potrivit profesorului Benoit Arsenault de la Université Laval, care este și cercetător la Institutul de nutriție și alimente funcționale de la aceeași universitate, „unul dintre aspectele interesante ale studiului este că cercetătorii au evaluat profiluri alimentare, nu alimentele izolate”.
Patru profiluri alimentare studiate
La fiecare patru ani, participanții au completat un chestionar privind obiceiurile lor alimentare, care le-a permis cercetătorilor să estimeze cât de bine corespundeau unuia dintre cele patru tipuri de alimentație sănătoasă: dieta mediteraneană, veganismul, Ghidul alimentar american și Indicele alternativ de alimentație sănătoasă. Acest indice a fost creat de cercetătorii de la Harvard School of Public Health pentru a reflecta prezența în meniu a alimentelor cel mai puternic asociate cu absența bolilor cronice (prezența legumelor în meniu acordă puncte, în timp ce băuturile gazoase și carnea roșie le scade, de exemplu).
CITIȚI ȘI: Dieta mediteraneană, asociată longevității și sănătății cardiovasculare
Toate aceste profiluri alimentare au o bază comună: consum sporit de fibre și produse din cereale integrale, proteine vegetale, cum ar fi leguminoasele, multe fructe și legume și evitarea băuturilor dulci.
Diferențele sunt destul de marginale: dieta mediteraneană incorporează mai multe grăsimi mono și polinesaturate din pește, nuci și ulei de măsline, printre altele. Cea vegană exclude produsele de origine animală, inclusiv brânzeturile și alte produse lactate. De menționat că pentru studiul lor, cercetătorii de la Harvard au evaluat o dietă vegană sănătoasă, adică echilibrată – hot dogs vegetarieni se încadrează la „fără produse animale”, însă sunt un aliment ultra procesat; consumul de orez sau paste, fără legume, e vegan, dar nu și echilibrat etc.
În ceea ce privește Ghidul alimentar american, el este similar Ghidului alimentar canadian. Acesta din urmă, revizuit în profunzime în 2019 după ani de consultări cu experți în domeniu, reflectă consensul actual în materie de nutriție. Noul ghid insistă mai mult decât precedentul asupra importanței legumelor și recunoaște că se poate trăi și fără a consuma produse lactate, printre altele. Cu toate acestea, el are un neajuns, așa cum notează profesorul Arsenault: faptul că recomandările sale sunt bazate pe preferințele alimentare occidentale. „Ghidul alimentar recomandă tuturora cum să mănânce, inclusiv populațiilor imigrante, fără să țină cont de cultură, preferință și obiceiuri”, spune profesorul Arsenault.
CITIȚI ȘI: Canadienii nu mănâncă mai sănătos decât americanii
Acesta a fost, de altfel, unul dintre obiectivele cercetătorilor de la Harvard: să demonstreze că se poate trăi mult și sănătos cu diferite stiluri de a mânca. Ceva mai multe nuci și mai puține lactate nu vor schimba fundamental lucrurile. Cele mai importante sunt alimentele de bază, mâncarea ce se află cel mai adesea în farfuriile noastre – legumele, fructele, cerealele integrale etc. „Diferite modele de alimentație sănătoasă pot fi adaptate tradițiilor și preferințelor alimentare individuale”, precizează autorii studiului.
Rezultatele sunt fără echivoc: cu cât o persoană aderă mai riguros la unul dintre cele patru profiluri alimentare studiate (indiferent care), cu atât este mai bine. La sfârșitul celor 36 de ani de studiu, participanții care au respectat cel mai mult principiile oricăruia dintre modele au avut, grosso modo, un risc cu 20% mai mic decât ceilalți să moară din cauza unei boli cronice cardiovasculare sau respiratorii sau a unui cancer. Dieta mediteraneană și Indicele alternativ de alimentație sănătoasă au fost, de asemenea, asociate cu un risc mai scăzut de a muri din cauza unei boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson. Iar rezultatele se aplică la diferite grupuri etnice.
Dezavantajele studiului
Principalul dezavantaj este că astfel de studii nu stabilesc o legătură cauzală între dietă și sănătate. Aceste studii sunt de asociere: cercetătorii observă prezența sau absența bolilor cronice și a deceselor, apoi notează dacă acestea sunt mai prezente în anumite subgrupuri de participanți, în funcție de variabile precum alimentația. Însă este imposibil de știut dacă într-adevăr ceea ce s-a aflat în farfuria lor i-a menținut sănătoși sau nu.
„Este ceea ce în cercetare numim « bias de confuzie ». Persoanele care au un scor ridicat în ceea ce privește alimentația sănătoasă se deosebesc de cei care au un scor mai mic prin faptul că urmează o dietă de calitate, desigur, dar nu numai prin asta”, precizează Benoit Arsenault.
Cercetătorii fac ajustări statistice pentru a ține cont, printre altele, de consumul de alcool, fumat sau activitate fizică. Totuși, chiar și așa, o parte din realitate nu este luată în considerare: longevitatea se explică prin alegerea alimentelor pe care le punem pe masă în fiecare zi, dar și printr-o serie de factori socioeconomici, cum ar fi legăturile sociale și veniturile, care au influență asupra alimentației, spune cercetătorul.
„Fiecare dintre noi, la nivel individual, are un rol de jucat în prevenirea apariției bolilor cronice și este important ca oamenii să știe că trebuie să urmeze recomandările nutriționale. Dar este la fel de necesar ca la nivel colectiv să ameliorăm accesul la alimente de calitate, reducând prețul fructelor și legumelor și combătând „deșerturile alimentare” (zonele fără acces la alimente proaspete, neprocesate și de calitate – n.r.) Nu trebuie ca ceea ce oferim oamenilor să fie doar lecții despre dietă”, a subliniat profesorul Arsenault.
