Jumătate dintre canadieni sunt de acord cu trimiterea de armament către Ucraina. Cei mai mulți preferă însă impunerea de sancțiuni Rusiei și furnizarea de asistență umanitară Ucrainei, iar patru din cinci susțin decizia guvernului federal de a permite sosirea în Canada a unui număr nelimitat de refugiați ucraineni.
În discursul său emoționat adresat pe 15 martie Parlamentului canadian, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a cerut Canadei o mai mare implicare pentru a ajuta țara sa să reziste invaziei Rusiei. Zelenski a pledat din nou pentru ca „națiunile prietene” să asigure închiderea spaţiului aerian al Ucrainei, deși până acum răspunsul NATO a fost ferm în această privință, refuzând impunerea unei „no-fly zone” deoarece aceasta ar duce la un război între țările membre și Rusia.
Cât de inclinați sunt canadienii să sprijine acțiuni ce ar avea ca rezultat o confruntare directă? Cum consideră răspunsul pe care Ottawa l-a dat Rusiei și cum cred că Ucraina trebuie susținută?
Un nou sondaj Angus Reid arată că populația Canadei sprijină în proporție semnificativă măsurile pe care guvernul federal le-a luat până acum. Patru din cinci canadieni (79%) sunt pentru trimiterea de ajutoare umanitare, șapte din zece (68%) susțin secțiuni economice pe scară largă largi și două treimi (64%) susțin sancțiuni specifice. O majoritate dintre canadieni susține, de asemenea, furnizarea de arme defensive (61%) și acordarea unui sprijin la nivel de informații și securitate cibernetică (61%).
De precizat că de la începutul acestui an suma alocată Ucrainei de către Canada în termeni de asistență umanitară se ridică la 145 de milioane de dolari. La nivel de ajutor militar, de la începutul războiului, Canada a trimis echipamente de protecție (căști, veste antiglonț, măști de gaze, dispozitive de vedere nocturnă) în valoare de 25 de milioane de dolari, sute de mii de rații militare și armament, precum 4,500 de lansatoare de rachete M7, 7,500 grenade de mână, 100 lansatoare de rachete Carl Gustav M2 (și 2,000 de cartușe de muniție) etc.
Dacă ne uităm la ultimii opt ani, de la anexarea Crimeii, ajutorul extern acordat de Canada Ucrainei se ridică la aproape un miliard de dolari. De asemenea, din 2015, Canada a desfășurat o misiune activă de antrenament în Ucraina (Operațiunea UNIFIER), iar pe parcursul acestor ani Forțele Armate Canadiene au trimis echipamente în valoare de aproximativ 30 de milioane de dolari, de la radiouri și echipamente pentru eliminarea bombelor la un spital mobil de campanie.
Poziția Canadei în raport cu ajutorul acordat Ucrainei s-a schimbat în luna februarie a.c., cu zece zile înaintea invaziei ruse, când a anunțat că va contribui și cu arme ofensive. Astfel, pe 14 februarie, Ottawa a informat Kyivul că va trimite un transport în valoare de 7 milioane de dolari cu mitraliere, pistoale, puști cu lunetă, carabine și 1,5 milioane de cartușe de muniție.
Canadienii sunt însă mai puțin înclinați să susțină acțiuni mai agresive și potențial conflictuale. Astfel, conform aceluiași sondaj Angus Reid, 48% dintre respondenți sunt pentru trimiterea de armament, iar 43% sunt de părere că Ottawa ar trebui să pledeze pentru aderarea Ucrainei la NATO – un gest ce sigur ar fi considerat o provocare de către Rusia, care vrea garanții că Ucraina nu va face parte niciodată din alianță. O treime (36%) spun că ar fi de acord cu trimiterea de bani pentru a finanța direct apărarea Ucrainei. Un procentaj similar ar vrea lărgirea misiunii de antrenament a trupelor ucrainene de către CAF.
Foarte puțini dintre canadieni – doar 16% – ar sprijini trimiterea de trupe în acest război. La polul opus, 12% sunt pentru o poziționare total în afara războiului din partea Canadei.
Refugiații ucraineni vs. refugiații sirieni
Războiul din Ucraina a creat o criză umanitară de proporții. De la începutul războiului, aproape 4 milioane de ucraineni s-au refugiat la exterior și circa 6,5 milioane de persoane au fost strămutate la interior.
Canada a promis că va primi un număr „nelimitat” de ucraineni printr-un nou sistem de vize care le permite acestora să obțină permise deschise de muncă și de ședere pentru doi ani, după care vor putea aplica pentru rezidența permanentă dacă doresc.
În Canada, circa 1,4 milioane de persoane au rădăcini ucrainene – o comunitate solidă și numeroasă, a doua din lume din afara granițelor Ucrainei, după Rusia. Acest lucru ar putea explica, măcar parțial, faptul că o vastă majoritate a canadienilor (80%) sunt de acord cu planul guvernului de a primi un număr nelimitat de refugiați ucraineni. Un pic peste unu din zece (13%) se opun acestei măsuri.
Opinia canadienilor de acum este diferită de cea din 2015, când Vestul s-a confruntat cu criza migranților provocată de războiul civil, încă în desfășurare, din Siria. Canada a avut un rol direct în conflict, trimițând avioane de luptă în Siria ca parte a unei coaliții împotriva Statului Islamic din Irak și Levant. Justin Trudeau a făcut atunci campanie electorală promițând că în decurs de un an va aduce în Canada 25,000 de refugiaţi sirieni (de atunci peste 73,000 s-au stabilit aici). Imediat după victoria majoritară a liberalilor, în octombrie 2015, mai mult de jumătate dintre canadieni (51%) erau împotriva onorării acestei promisiuni electorale, în timp ce doi din cinci (39%) erau pentru. Sprijinul de atunci pentru primirea unui număr limitat de sirieni era aproximativ jumătate din sprijinul de acum pentru aducerea unui număr nelimitat de ucraineni.
În 2015, patru din cinci conservatori (78%) se opuneau planului conceput de Ottawa privind refugiații sirieni, în timp ce mai mult de jumătate dintre cei care votaseră cu liberalii (55%) și cu NPD (53%) îl susțineau. Acum, pe întreg spectrul politic avem majorități solide: 90% dintre alegătorii liberali, 92% dintre cei ai NPD și 75% dintre votanții conservatorilor susțin decizia guvernului federal de a permite unui număr nelimitat de ucraineni să se refugieze în Canada timp de cel puțin doi ani.
