A avut dreptate guvernul Trudeau să invoce Legea privind situațiile de urgență? Raportul comisiei Rouleau care va răspunde la această întrebare este așteptat în februarie anul viitor, însă canadienii par să se fi decis deja: două sondaje de opinie, de la Abacus Data și Nanos Research, arată că o majoritate solidă dintre aceștia sunt de acord cu decizia guvernului.

După aproximativ 300 de ore de audieri, 9.000 de documente depuse ca dovezi și câteva dezvăluiri majore, partea publică a investigației despre utilizarea Legii privind măsurile de urgență s-a încheiat la sfârșitul lunii noiembrie. Până pe 20 februarie 2023, judecătorul Paul Rouleau, cel care prezidează comisia, trebuie să-și prezinte raportul Parlamentului. În esență, acest raport trebuie să răspundă la următoarea întrebare: a fost justificată decizia guvernului Trudeau de a invoca Legea privind măsurile de urgență?

Reamintim că primul ministru a făcut uz de această lege (Emergencies Act/Loi sur les mesures d’urgence) pe 14 februarie, după ce mii de protestatari și zeci de camioane din așa-numitul „convoi pentru libertate” au paralizat timp de mai multe săptămâni centrul Capitalei și au blocat unele puncte de frontieră pentru a manifesta împotriva măsurilor sanitare. Printre acestea, podul Ambasador care leagă Windsor și Detroit și care reprezintă un punct esențial al comerțului canado-american. Mai mulți dintre organizatorii convoiului de la Ottawa erau deja cunoscuți în cercurile rasiste și de extremă dreapta ale Canadei, ca de exemplu Pat King, B.J. Dichter sau Jason LaFace. Așa cum audierile comisiei au relevat, decizia de a invoca Legea privind măsurile de urgență a intervenit după o întreagă bâlbâială între jurisdicții și diverse paliere guvernamentale și o demonstrație de incompetență din partea poliției din Ottawa, poliției provinciale din Ontario și guvernului ontarian.

Câteva mențiuni importante. Prima: liberalii sunt cei care au recurs la această lege pentru prima oară, însă cei care au adoptat-o sunt conservatorii, pe vremea lui Brian Mulroney.

A doua: constituirea unei comisii de anchetă care să stabilească dacă intervenţia federalului a fost justificată este prevăzută de lege. Ea este deci obligatorie și automată.

A treia: Legea privind situațiile de urgență nu conține măsuri punitive în caz că guvernul nu o folosește în mod adecvat, iar comisia de anchetă nu este un tribunal care judecă și emite sentințe. Rolul său este de a releva anumite probleme și de a face recomandări pentru a le corija.

Cu alte cuvinte, dacă guvernul federal și-a depășit atribuțiile, prețul de plătit este unul politic, nu juridic. Tocmai de aceea opinia publică este foarte importantă. Or, indiferent de concluziile raportului Rouleau, canadienii par să fi tranșat deja în această privință, așa cum arată două sondaje de opinie realizate la nivel național.

Primul este un sondaj de la Abacus Data, dat publicității la începutul lunii noiembrie. La întrebarea „A luat guvernul federal decizia corectă atunci când a hotărât să utilizeze Legea privind măsurile de urgență?”, majoritatea celor 1.500 de respondenți, adică 63%, au spus da, față de 37% care sunt de părere că a fost o alegere greșită.

Sub-eșantioanele regionale arată că sprijinul pentru intervenția guvernului Trudeau este majoritar în întreaga țară, cu Quebec și Columbia Britanică în frunte, unde 73% și respectiv 71% dintre participanții la sondaj au răspuns da. În Ontario procentul atinge 60%, iar în Preerii el este de 53% – mai timid, însă o majoritate în această zonă a țării unde liberalii nu au de obicei suporteri este un semn bun pentru guvern.

Al doilea sondaj, de la Nanos Research, publicat pe 4 decembrie, a indicat rezultate similare. Astfel, doi din trei canadieni spun că susțin, cel puțin într-o oarecare măsură, invocarea Emergencies Act.

În zilele imediat următoare apariției primului ministru Trudeau în fața comisiei, peste 1.000 de canadieni au fost rugați să-și exprime opinia asupra utilizării acestei legi. La întrebarea „Do you support, somewhat support, somewhat oppose or oppose the Government of Canada using the Emergencies Act in response to the Freedom Convoy Protest?”, 48% dintre respondenți au declarat că sprijină decizia guvernului federal, iar 18% că o sprijină într-o oarecare măsură. De partea cealaltă, 23% și-au afirmat dezacordul, iar alți 7% au afirmat că o dezaprobă într-o oarecare măsură.

Cum era de așteptat, populația din Preerii s-a arătat cea mai ostilă acestei decizii, cu 43.7% declarând că  se opun sau că se opun într-o oarecare măsură. Dar, la fel ca în sondajul precedent, sprijinul pentru intervenția guvernului rămâne majoritar de la o coastă la alta, procentajul cel mai ridicat înregistrându-se în provinciile atlantice – 74.6%, urmat imediat de cel din Quebec – 73.4%.

CITIȚI ȘI:

Despre Legea privind măsurile de urgență