Un nou raport de la Statistique Canada, citat de TVO – Televiziunea publică din Ontario, arată că inegalitatea economică se adâncește în Canada, după ce în timpul pandemiei sărăcia și inegalitățile au cunoscut o scădere.
La sfârșitul lunii ianuarie, Statistique Canada a publicat pe blogul său Le Quotidien/The Daily un articol în care vorbește despre cele mai recente date (iulie – septembrie 2023) privind decalajele de venituri și avere (StatCan publică trimestrial astfel de informații, însă nu întotdeauna ele sunt însoțite de un articol).
Prăpastia dintre săraci și bogați se adâncește din nou
Raportul a constatat că cele mai bogate gospodării canadiene se distanțează din ce în ce mai mult față de cele mai puțin avute, atât în ceea ce privește ponderea lor în bogăția totală a țării, cât și în ceea ce privește veniturile care le rămân după ce sunt achitate cheltuielile esențiale.
Inflația și majorarea dobânzilor au erodat finanțele celor mai săraci 40% dintre canadieni, au constatat analiștii. În același timp, cei mai înstăriți 20% și-au sporit averile, deținând o parte și mai mare din bogăția totală a țării.
„Cei cu bani mai mulți au beneficiat de fapt de ratele ridicate ale dobânzilor, deoarece au obținut mai mult venit din portofoliile lor de investiții. Pentru gospodăriile vulnerabile a fost invers”, a declarat pentru TVO James Gauthier, analist economic senior în Divizia Națională de Conturi Economice a StatCan.
Cei mai săraci 20 la sută nu au obținut câștiguri semnificative din investiții, se arată în raport. „Dobânzile – la cărțile de credit, la ipoteci – au anulat și chiar depășit veniturile din portofoliile lor de investiții”. Acest lucru înseamnă că practic aceste persoane au pierdut bani în urma inflației.
Câștigurile celor mai bogați pot părea infime pe hârtie – dor 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă așa cum James Gauthier menționează, este vorba de miliarde de dolari, „deoarece bogăţia este măsurată în trilioane de dolari. O modificare de 0,2 puncte procentuale la o asemenea scară este de fapt de proporții uriașe”.
Ca urmare a acestei schimbări, cei mai bogați 20% dețin mai mult de două treimi din averea netă a canadienilor. Cei mai săracii 40% posedă doar 2,8% sau aproximativ 67,738$ per gospodărie.
Raportul a mai relevat și faptul că discrepanța de venituri dintre cei mai bogați 40% și cei mai săraci 40% a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de anul trecut. Pentru cea mai săracă chintilă – același grup demografic despre care am amintit privind decalajul de bogăție – „creșterile salariilor au fost mai mult decât compensate de reducerile survenite în venitul net provenit din investiții”.
Atât la nivel de avere cât și la nivel de venituri, cei mai puțini avuți cetățeni ai Canadei pierd teren, în timp ce bogații devin și mai bogați. „În ultimele trimestre această situație a continuat să se înrăutățească, din cauza dobânzilor crescute și a presiunilor inflaționiste”, a precizat James Gauthier.
Impactul pandemiei asupra sărăciei și inegalităților
Pentru a analiza acest tip de informații, economiștii împart populația în chintile (sau cincimi) și apoi compară situațiile lor financiare relative. StatCan monitorizează în acest fel bunăstarea economică a gospodăriilor canadiene de după criza financiară globală din 2008, ca parte a unui efort coordonat al țărilor OCDE.
Folosind o gamă largă de date primare – de la anchete statistice la informații fiscale – analiștii determină valoarea activelor gospodăriilor canadiene. Informațiile pe care le produc permit factorilor de decizie să identifice vulnerabilitățile economiei (de exemplu, câți oameni nu au capitalul necesar pentru a face față unei recesiuni) și să vadă inegalitatea în termeni financiari.
„Este un cadru diferit față de ceea putem găsi în sondaje sau în alte tipuri de observații directe ale gospodăriilor”, spune Gauthier.
Statistique Canada obișnuia să publice aceste date o dată pe an. Dar cum în 2020 „s-au întâmplat o mulțime de lucruri foarte noi, a devenit foarte important să vedem mai detaliat care este situația la nivel economic”, a completat acesta. Echipa sa a început să producă rapoarte de patru ori pe an, pentru fiecare trimestru financiar (Canada este de altfel prima țară care publică estimări distribuționale pe o bază trimestrială).
Ce a urmat după pandemie nu a adus prea multă stabilitate sistemului financiar – de la modificări în stilul de viață al oamenilor și în modul de lucru al angajaților, la schimbări rapide produse de războiul din Ucraina și de dezastrele climatice – astfel încât sistemul trimestrial a fost menținut.
Situația de acum este însă complet diferită de ceea ce s-a putut observa în timpul pandemiei, când dobânzile erau foarte scăzute, costul vieții era și el scăzut, iar guvernul a adoptat o serie de măsuri de sprijin pentru indivizi și businessuri.
În timpul pandemiei, discrepanța de venituri și avere s-a micșorat într-un ritm record. La ora actuală, tendința s-a inversat, însă ceva mai gradual.
Sărăcia în Canada – Cifre și explicații
Programele de asistență financiară de urgență implementate în contextul pandemiei de COVID-19 au permis multor canadieni să-și îmbunătățească situația și chiar să scape de sărăcie. Acest progres a fost însă de scurtă durată. Astfel, după o creștere timp de 10 ani la rând și un salt marcant în 2020, venitul mediu după impozitare al canadienilor a început să scadă în 2021. Această scădere a fost însoțită și de o creștere a inegalităților de venituri.
În 2021, 7,4% dintre canadieni trăiau în sărăcie, față de 6,4% în 2020. În 2015 cifra era de 14,5%, iar în 2019 de 10,3%.
În Canada nu există o definiție precisă a sărăciei. Există însă câțiva indicatori utilizați pentru a stabili ce înseamnă un venit mic. Unul dintre ei, folosit pentru a obține cifrele menționate mai sus, este Mesure du panier de consommation (MPC)/ Market Basket Measure (MBM).
Acest indicator a fost elaborat de către Emploi et Développement social Canada și are drept referință anul 2018. El reprezintă costul unui coș de bunuri și servicii precise, care corespund unui nivel de viață modest, de bază.
