Patru factori, prezentați mai jos, au cel mai mare efect asupra funcției cognitive.
Multe obiceiuri au o influență negativă asupra creierului, însă statul prea mult așezat, lipsa de socializare, somnul inadecvat și stresul sunt cele mai nefaste. Din fericire, ele pot fi relativ ușor schimbate, așa cum se arată într-un articol publicat de Harvard Health.
Statul jos timp îndelungat
Un adult obișnuit stă pe scaun șase ore și jumătate pe zi, iar acest lucru afectează creierul. Un studiu din 2018 publicat în PLOS One a arătat că statul jos timp îndelungat este legat de schimbări petrecute într-o zonă a creierului esențială memoriei. Cercetătorii au folosit scanări RMN pentru a analiza lobul temporal medial (LTM), o regiune a creierului care creează noi amintiri, la persoane cu vârste cuprinse între 45 și 75 de ani. Au comparat apoi scanările cu numărul mediu de ore pe zi în care participanții la studiu au stat jos. Ce au observat este că cei care au petrecut cel mai mult timp așezați aveau și cele mai subțiri regiuni LTM. Potrivit cercetătorilor, subțierea LTM poate fi un precursor al declinului cognitiv și al demenței.
Pentru a combate efectele nocive ale statului jos timp îndelungat, medicii recomandă să facem mișcare la fiecare 30 de minute – telefonul poate fi de un real ajutor în acest sens, dacă îl setăm să ne aducă aminte din jumătate în jumătate de oră să ne ridicăm și să fim activi câteva minute. Mergeți prin casă, faceți câteva flotări, genuflexiuni sau fandări, faceți câțiva pași prin curte sau o plimbare în pas rapid prin cartier.
CITIȚI ȘI: Cinci beneficii surprinzătoare ale mersului pe jos
Lipsa de socializare
Singurătatea este corelată cu un risc mai mare de depresie și de a dezvolta boala Alzheimer și poate accelera declinul cognitiv. Un studiu din iulie 2021 publicat în Journals of Gerontology: Series B a relevat că persoanele mai puțin active social pierd mai mult din materia cenușie a creierului, stratul exterior care procesează informații.
În timpul pandemiei de Covid socializarea a fost foarte dificilă. Din fericire, potrivit specialiștilor, nu e nevoie să interacționăm cu o mulțime de oameni pentru a beneficia de efectele pozitive ale socializării. Două sau trei persoane cu care putem să partajăm gânduri și emoții, fără bariere și în mod regulat, sunt suficiente. Și nu e necesară socializarea în persoană – convorbirile telefonice, mesajele text sau întâlnirile pe zoom sunt la fel de benefice pentru creier.
Somnul inadecvat
Recomandările actuale ale Public Health Agency of Canada sunt de 7-9 ore de somn pe noapte pentru adulții cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani și de 7-8 ore pe noapte pentru cei peste 65 de ani. Din păcate, 1 din 4 adulți canadieni din grupa de vârstă 18-34 de ani, 1 din 3 cu vârsta de 35-64 de ani și 1 din 4 adulți între 65 și 79 de ani nu dorm suficient. În SUA, potrivit CDC, o treime dintre adulți nu dorm cele 7-8 ore recomandate.
O cercetare publicată în numărul din decembrie 2018 al revistei Sleep a arătat că abilitățile cognitive cum ar fi memoria, capacitatea de a raționaliza și rezolvarea problemelor, scad atunci când dormim mai puțin de șapte ore pe noapte.
Sfatul experților este de a ne concentra nu pe a dormi mai mult, ci pe a ne acorda mai mult timp pentru a adormi. Putem, de exemplu, să ne băgăm în pat cu o oră mai devreme. Evitați televizorul, tabletele, laptopul, celularul înainte de culcare. Luați pur și simplu o carte sau o revistă și citiți.
La capitolul „de evitat” înainte de culcare intră și alcoolul (contrar zicerilor populare), cafeina și nicotina. Dacă luați medicamente, nu neglijați să evaluați în mod regulat cu doctorul sau farmacistul dvs. efectele acestora asupra cantității și calității somnului.
CITIȚI ȘI: Câteva mituri despre somn
Stresul cronic
Stresul cronic poate ucide celulele creierului și poate micșora cortexul prefrontal, zona responsabilă pentru memorie și învățare.
Stresul cronic poate fi declanșat de factori multipli și vine sub diferite forme. El poate fi de ordin financiar, asociat cu locul de muncă, cauzat de discriminare și marginalizare în plan profesional sau în societate în general, de probleme de sănătate. Traumele, precaritatea materială, climatul politic incert, relațiile disfuncționale sunt de asemenea cauze ale stresului cronic.
Egoul și atitudinea „ori ca mine ori deloc” sunt și ele un declanșator major de stres, este de părere dr. Rudolph Tanzi, director la Genetics and Aging Research Unit și la McCance Center for Brain Health de la Massachusetts General Hospital, afiliat Universității Harvard. „Această mentalitate în care așteptările sunt foarte mari poate declanșa reacții negative care cresc nivelul de stres de fiecare dată când lucrurile nu merg așa cum ne dorim”. O mai mare flexibilitate în reacții și acceptarea că alte metode sau abordări pot fi mai bune ne-ar putea scuti de un stres suplimentar.
Desigur, combaterea stresului cronic trebuie să țină cont de elementele ce îl cauzează. În unele situații o schimbare de optică și de atitudine poate ajuta; în alte este nevoie de psihoterapie pentru rezolvarea problemelor și eliminarea factorilor de stres.
