Așa cum am amintit în articolul precedent, o altă metodă de a obține un joc deschis și un avantaj rapid o reprezintă Deschiderea Scoțiană, dezvoltată mai jos.

Deoarece negrul egalizează situația fără dificultate, partida scoțiană nu este întâlnită decât foarte rar în marile turnee de șah – ea nu reprezintă pentru alb decât una din numeroasele căi care duc la joc egal și implicit remiză.

Iată descrisă mai jos una dintre multele variante ce fac parte din deschiderea scoțiană.

Poziția 1: După popularul e2-e4 contracarat de negru prin e7-e5, albul atacă pionul din e5 cu Cg1-f3, iar negrul, în această situație, alege să se apere cu calul din Cb8-c6. Această poziție este baza deschiderii scoțiene.
Negrul răspunde cu pion e5-d4, câștigând un pion.

Poziția 2: În acest moment, albul are 5-6 variante de a continua partida. Varianta aleasă de mine ca prezentare este una pe care am experimentat-o fiind cu negrele, în care am pierdut răsunător, necunoscând pericolele ce decurg, deși am jucat incisiv.
Deci: Alb – nebun Nf1-c4 (un atac puternic pentru alb la câmpul reprezentat de pionul din g7 de lângă regele negru și-n același timp, o pregătire a rocadei).
Negru – nebun Nf8-c5 (șah).

Poziția 3 – Albul își sacrifică cel de-al doilea pion cu intenția de a-și proteja regele și a-l pune la adăpost prin rocadă, într-o mutare viitoare.
Alb – pion c2-c3.
Negru – pion d4-c3.

Poziția 4: Albul evită șahul făcând rocada mică. În același timp, își sacrifică cel de-al treilea pion.
Alb – face rocada mică mutând regele din Re1-g1 și turnul din h1 in f1 (rocada rocada mică se notează 0-0).
Negru – pion c3-b2.

Poziția 5: Alb – nebun din c1 în b2 (Nc1-b2).
Ajuns în această poziție, albul, deși a sacrificat trei pioni, și-a îndeplinit toate cele trei obiective ale unui joc de șah, și anume:
1.Controlul centrului tablei de șah;
2.Dezvoltarea rapidă a jocului;
3.Punerea regelui la adăpost.

Mai mult decât atât, în acest moment, prin preluarea pionului negru din b2, albul are patru piese grele pregătite să atace letal flancul regelui.

De cealaltă parte a baricadei, deși a câștigat trei pioni, se poate afirma că negrul nu este în stare să înțeleagă unde a făcut o greșeală și dacă a făcut o greșeală. Debutul acestui joc, continuarea și poziția actuală reprezintă în cazul negrului un eșec în ceea ce privește continuarea partidei.

În acest moment, negrul nu mai stăpânește jocul și, mai ales dacă este un începător, are greutăți deosebite în a se apăra.

Nefiind profesor de șah și ținând cont de faptul că acest articol se dorește a fi doar o prezentare a unei deschideri des practicate de către începători, las în grija cititorului plăcerea de a practica această deschidere și de a experimenta în cadru privat sau organizat diferitele variante ce decurg.

Știați că… ?

Partida scoțiană nu este întâlnită decât foarte rar în marile turnee de șah. Cu toate acestea, marele maestru de șah rus (GM) Gary Kasparov, unul dintre cei mai mari jucători din istoria sportului minții, a utilizat-o cu succes în anii ’80-’90, atunci când a devenit numărul 1 mondial învingându-i pe cei mai buni GM ai vremii.

CITIȚI ȘI:

● Cele mai bune deschideri în șah pentru începători‎: Deschiderea Spaniolă
● Cele mai bune deschideri în șah pentru începători‎: Deschiderea italiană
● Cele mai bune deschideri în șah pentru începători: Deschiderea italiană acceptată
● Cele mai bune deschideri în șah pentru începători: Jocul celor doi cai
Cele mai bune deschideri în șah pentru începători: Gambitul Regelui