De ce unele persoane care se îmbolnăvesc de COVID-19 se confruntă cu simptome foarte severe, în vreme ce între 30% și 40% dintre cei infectați nu suferă deloc?

Chiar și în cazul vârstnicilor, categoria cea mai vulnerabilă, coronavirusul provoacă efecte de intensități variabile. Există cazuri de persoane de peste 90 de ani infectate cu SARS-CoV-2 care dacă nu ar fi făcut testul de depistare, nu ar fi știut că au COVID-19, așa de puține simptome ale acestei boli au avut.

Ce particularități la nivel individual ar putea explica faptul că două persoane de aceeași vârstă, de același sex și cu o stare de sănătate asemănătoare au răspunsuri diferite la o infecție cu SARS-CoV-2? De ce una dintre ele nu prezintă niciun simptom iar cealaltă se zbate între viață și moarte la terapie intensivă? La ora actuală, nu există un răspuns precis la aceste întrebări, după cum notează autorii unui studiu care a examinat și sintetizat de manieră exhaustivă datele disponibile privind cazurile asimptomatice de COVID-19. Studiul, intitulat Prevalence of Asymptomatic SARS-CoV-2 Infection, a fost publicat în Annals of Internal Medecine. Cercetătorii au totuși câteva potențiale explicații.

Unele persoane, expuse în trecut la unul din coronavirușii ce provoacă simple răceli, ar putea beneficia de o protecție parțială împotriva SARS-CoV-2. Acest avantaj ar fi conferit de celulele limfocite T capabile să recunoască o varietate de coronaviruși și să producă o reacție imunitară protectoare. Este de asemenea posibil ca anticorpii să aibă un spectru larg de acțiune împotriva coronavirușilor, ameliorând rezistența la COVID-19.

Câteva detalii despre limfocitele T și anticorpi: leucocitele, cele mai importante celule implicate în imunitatea organismului, sunt de două tipuri, fagocite și limfocite. Fagocitele înconjoară și absorb patogenii, descompunându-i. Limfocitele ajută organismul să își amintească de invadatorii anteriori și să-i recunoască dacă aceștia revin. La rândul lor, limfocitele sunt de două tipuri: limfocite B care produc anticorpi și limfocite T care distrug celulele compromise din organism și contribuie la alertarea altor leucocite. Mai multe informații despre sistemul imunitar, din ce este alcătuit și cum funcționează un răspuns imun găsiți în articolul Cum poate fi întărit sistemul imunitar?.

O altă explicație privind variația de intensitate a simptomelor de COVID-19 are de-a face cu genetica. În Europa, cercetătorii au analizat recent genomul unor persoane atinse de COVID-19. Au descoperit că anumite variații în cromozomul 3 sunt mai frecvente la persoanele care dezvoltă complicații grave. Segmentul genetic în chestiune conține 6 gene, însă specialiștii nu se pot pronunța deocamdată dacă vreuna dintre ele este în cauză. Una dintre aceste gene codifică o proteină ce interacționează cu un receptor celular extrem de important pentru coronavirus, în vreme ce alta este implicată în sistemul imunitar. 

Autorii acestui studiu european – o echipă formată din zeci de oameni de știință – au confirmat, de asemenea, că există o corelație între grupa sangvină și intensitatea simptomelor asociate cu COVID-19. În eșantionul de 1,610 pacienți italieni și spanioli, bolnavii cu grupa de sânge A au avut cu 50% mai multe șanse să aibă nevoie oxigen sau să fie puși pe un respirator artificial. Gena care determină grupa sangvină este situată în apropierea unei gene implicate în sistemul imunitar, ce ar putea avea o influență asupra COVID-19.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:

Grupa sangvină și severitatea cazurilor de COVID-19
De ce bărbații au un risc mai mare de a muri de COVID-19 decât femeile?
De ce anumiţi pacienţi tineri şi sănătoşi ajung la reanimare după ce sunt infectaţi cu noul coronavirus?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

fifty four + = 61