În conferința sa de presă din 11 mai, premierul François Legault a adresat una dintre cele mai preocupante întrebări la ora actuală: de ce Quebecul are atât de multe decese provocate de COVID-19?

Quebecul deține un trist record: cel al provinciei canadiene cu cele mai multe decese. În data de 11 mai, numărul acestora se ridică la 3,013, dintre care 2,736 la Montreal. În total, numărul deceselor în Canada este de 5,080.

Primul ministru Legault a oferit trei motive principale pentru a explica această situație. Primul are de-a face cu săptămâna de vacanță de primăvară, survenită mai devreme în Quebec decât în alte provincii, într-un moment în care aici exista unul sau doar câteva cazuri depistate de COVID-19 (primul caz prezumtiv a fost declarat în data de 27 februarie, în regiunea Montreal, iar persoana respectivă nu a necesitat spitalizare) și niciun deces (primul deces în Quebec s-a înregistrat în data de 18 martie – o persoană în vârstă dintr-un CHSLD).

Un alt motiv invocat de Legault este felul în care Quebecul declară numărul morților, în sensul că aici se ține cont de decesele survenite în rezidențele pentru bătrâni sau acasă, spre deosebire de alte țări care raportează doar decesele din spitale asociate cu COVID-19, ca de exemplu Marea Britanie, până la sfârșitul lunii aprilie. Quebecul contabilizează decesul unei persoane care a fost testată și declarată pozitivă la testul de COVID-19, dar, spre deosebire de alte provincii, bilanțul deceselor de aici include și persoanele care au prezentat manifestări clinice compatibile cu COVID-19 observate înainte de deces (febră, tuse, dificultăți de respirație, pierderea gustului) și au avut o expunere la virus considerată cu risc ridicat de infectare, ca de exemplu cineva care trăiește sub același acoperiș cu o persoană pozitivă, după cum a explicat directorul sănătății publice din Quebec, dr. Horacio Arruda.

Iată concret câteva diferențe notabile de metodologie între Quebec și alte țări/jurisdicții. În Ontario, unde în data de 11 mai numărul deceselor este de 1,757, pentru a fi incluse în bilanț, persoanele decedate trebuie să fi fost declarate pozitive pentru COVID-19 cu ajutorul unui test de laborator. În plus, în această provincie se ține cont doar de cazurile în care COVID-19 este menționat drept cauza decesului pe certificatul de deces, potrivit Québec Science. În Quebec, orice persoană cu un rezultat pozitiv COVID-19 apare în statistici, indiferent dacă această boală este sau nu cauza morții, iar diagnosticul poate proveni dintr-un test de laborator, o legătură epidemiologică, așa cum am menționat, și chiar un test post-mortem.

Spania are o metodă similară Quebecului, în sensul că și în această țară sunt luate în considerare toate decesele asociate cu COVID-19, indiferent dacă este considerată principala cauză de deces sau nu. Spre deosebire de Quebec însă, toate persoanele decedate trebuie să fi fost declarate pozitive în urma unui test.

În SUA pare să existe o confuzie cu privire la definirea deceselor legate de COVID-19. La jumătatea lunii aprilie, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a concluzionat că și cazurile probabile dar neconfirmate trebuie incluse în statistici dacă se soldează cu moartea persoanei. Or, potrivit Washington Post, unele state americane exclud din bilanț cazurile pozitive decedate dacă decesul poate fi atribuit unei alte cauze.

Quebecul declară deci toate decesele asociate cu COVID-19 – o metodă pe care o folosește pentru a contabiliza și numărul victimelor din cauza unei canicule, de exemplu. Atât primul ministru cât și directorul sănătății publice din Quebec, dr. Horacio Arruda, consideră că această metodă oferă o imagine mai aproape de realitate decât altele.

Al treilea motiv amintit de François Legault are legătură cu situația din centrele de îngrijiri de lungă durată (CHSLD). Quebecul are o proporție mult mai mare de vârstnici care locuiesc în astfel de reședințe decât oricare altă provincie. În plus, cei care lucrează în aceste centre au salarii mici – 13$/oră în CHSLD-urile private, 21$/oră în cele publice, o situație favorabilă muncii la timp parțial și mai ales deplasărilor de la un centru la altul, lucru ce a contribuit la propagarea virusului.   

În cele din urmă, realitatea este că centrele de îngrijiri de lungă durată au fost neglijate cronic în Quebec. „Am fost prost pregătiți în CHSLD-uri” a afirmat primul ministru în cadrul conferinței de presă din 11 mai. „Cu toții avem un mea culpa de făcut” a adăugat el vorbind de guvernările anterioare și declarând că își asumă partea sa de responsabilitate.

Din cele 3,013 decese câte afișează Quebecul în prezent, peste 80% sunt în rândul persoanelor aflate în centre de îngrijiri de lungă durată (CHSLD) și rezidențele private pentru vârstnici (RPA).

CITIȚI ȘI:

Quebec: Numărul de decese în centrele de îngrijiri de lungă durată va crește considerabil
Trei ordine profesionale din Quebec investighează centrele de îngrijiri de lungă durată
Quebec: 11,600 de lucrători din sistemul de sănătate sunt absenți. Redeschiderea magazinelor, școlilor și grădinițelor, amânată cu încă o săptămână la Montreal
1,350 de soldați canadieni se vor afla în centrele de îngrijiri de lungă durată din Quebec

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

eighteen + = 24