Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), una dintre cele trei case de sondare acreditate pentru scrutinul prezidențial de anul acesta, a dat publicității o serie de date privind profilul demografic ale alegătorilor care s-au prezentat la urne în turul întâi.

Cine a votat cu Iohannis, Dăncilă și Barna?

Dacă privim la grupele de vârstă vedem cum, previzibil, Viorica Dăncilă a atins maximul de popularitate la cei peste 65 ani, nu mai puțin de 43% dintre votanții săi situându-se în această grupă de vârstă. Prin comparație, doar 3% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (inclusiv) au votat cu candidata PSD. Numărul votanților Vioricăi Dăncilă din fiecare categorie de vârstă crește odată cu numărul anilor: 18-24 de ani – 3%, 25-34 de ani – 5%, 35-44 de ani – 11%, 45-64 de ani – 39%, peste 65 – 43%.
În cazul lui Dan Barna, situația e invers. Barna s-a dovedit cel mai popular candidat în rândul tinerilor (18-24 de ani), 17% dintre votanții săi provenind din rândul acestei categorii, și cel mai puțin preferat de vârstnici – doar 4% dintre alegătorii săi au peste 65 de ani. Ponderea votanților în celelalte categorii de vârstă este destul de echilibrată: 25-34 de ani – 28%, 35-44 de ani – 25%, 45-64 de ani – 26%.
Între cei care l-au votat pe Klaus Iohannis în turul I, cea mai bine reprezentată categorie este cea 45-64 de ani: 39%. Urmează grupa celor între 35-44 de ani – 20%, apoi tinerii între 25-34 de ani și vârstnicii peste 65, fiecare categorie reprezentând 16% din cei care l-au votat pe Iohannis, și în cele din urmă grupa 18-24 de ani, cu 9%.

Din punct de vedere al genului, situația este echilibrată pentru roți trei candidații: atât Klaus Iohannis cât și Viorica Dăncilă au fost votați în egală măsură de femei și de bărbați (50% și 50%), iar la Dan Barna, 49% au fost bărbați și 51% femei.

Dacă ne uităm la gradul de școlarizare, ca și în cazul grupelor de vârstă, votanții Vioricăi Dăncilă și cei ai lui Dan Barna se deosebesc cel mai mult, cei ai lui Klaus Iohannis situându-se undeva la mijloc.
Cei mai mulți din cei care s-au prezentat la urne pentru Barna au studii superioare: 52%; 45% au studii medii și doar 3% studii elementare.
La Viorica Dăncilă, profilul votantului arată astfel: 31% studii elementare, 55% studii medii și 14% studii superioare.
În cazul președintelui în exercițiu, 15% dintre alegători au studii elementare, 58% studii medii și 27% studii superioare.

Din punct de vedere al statutului ocupațional, principalele categorii sunt angajat și pensionar. Cum era de așteptat, votanții Vioricăi Dăncilă sunt majoritar pensionari – 53%, iar 27% sunt angajați. Restul se împart în categoriile casnici – 12%, liberi profesioniști/antreprenori – 4%, studenți/elevi – 1% și alții – 3%.
Candidatul USR s-a bucurat în special de voturile celor angajați, care reprezintă 66% din totalul celor care l-au preferat pe Dan Barna. Pensionarii au constituit 9% dintre votanții săi, casnici – 5%, liberi profesioniști/antreprenori – 8%, studenți/elevi – 10% și alții – 2%.
Și în cazul lui Klaus Iohannis majoritatea votanților se situează în categoria angajați – 53%, urmată de pensionari – 23%, casnici – 9%, studenți și elevi – 4%, liberi profesioniști/antreprenori – 7% iar alții – 3%.

Privind mediul de rezidență, cei mai mulți dintre votanții lui Dăncilă provin din mediul rural (51%), iar cei ai lui Iohannis și Barna din mediul urban (56% și respectiv 72%).

Criteriul principal pentru desemnarea favoritului a fost, în cazul lui Iohannis, calitățile sale, 67% dintre cetățenii care l-au votat săi menționând categoria „criteriile candidatului” ca factor determinant.
În cazul Vioricăi Dăncilă a primat PSD-ul, adică partidul care o susține (57%).
La Ban Barna 52% au răspuns „calitățile candidatului” și 38% „partidul care îl susține”.

Sondajul a fost efectuat în ziua turului I al alegerilor prezidențiale, 10 noiembrie 2019, orele 7-21, pe un eșantion de 23,000 de români din România (nu și din diaspora), care s-au prezentat la  352 secții de vot. Datele complete pot fi consultate pe site-ul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie.

În România, Klaus Iohannis a obținut 36,65% din sufragii, Viorica Dăncilă 23,79%, iar Dan Barna 13,99%. Considerând și votul din diaspora, situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea: Iohannis – 37,82%, Dăncilă – 22,26%, Barna – 15,02%.

CITIȚI ȘI:

Alegeri prezidențiale 2019: Turul doi – Informații utile pentru cetățenii români aflați în Canada