Revenim asupra unui subiect care în acest an electoral (alegerile federale vor avea loc, în principiu, pe 21 octombrie) animă deja aprigi discuții: taxa pe carbon.

Începând din acest an, guvernul federal impune o taxă pe carbon provinciilor care nu au aderat la Pan-Canadian framework on climate change, planul Canadei de a îmbina creșterea economică cu lupta împotriva schimbărilor climatice. O taxă pe carbon implică plata unei sume de bani pentru fiecare tonă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) generate în urma utilizării combustibililor fosili – cărbune, petrol sau gaz natural. Provinciile vizate de această măsură sunt: Saskatchewan, Manitoba, Ontario, New Brunswick, Yukon și Nunavut. Ele vor trebui să plătească o taxă de 20$ pe fiecare tonă de emisii, urmând ca aceasta să crească cu 10$ pe an până la suma de 50$ pe tona de emisii în 2022.

  CITIȚI ȘI: Taxa pe carbon: Cât de necesară, cât de eficace?

Unul dintre cei mai vocali oponenți ai acestei măsuri este premierul conservator din Ontario, Doug Ford. El afirmă că această taxă federală pe carbon nu este altceva decât o acțiune lipsită de scrupule din partea liberalilor pentru a mai extrage bani din buzunarul plătitorilor de taxe și că, prin urmare, ea va cauza dificultăți financiare pentru canadieni și economie.

Ceea ce susține Doug Ford rezonează cu o parte din populație, în special cea de orientare conservatoare, care neagă faptul că activitatea umană joacă un rol important în fenomenul schimbărilor climatice datorită emisiilor de gaze cu efecte de seră, care cade mult prea ușor în plasa discursurilor populiste și a știrilor false în detrimentul dovezilor științifice.

Prezentăm în continuare două dintre cele mai persistente mituri care înconjoară taxa canadiană pe carbon și care se regăsesc adesea în discursurile unor politicieni de genul premierului ontarian.

MIT: TAXA PE CARBON CREAZĂ DIFICULTĂȚI ECONOMICE, PUTÂND PROVOCA O RECESIUNE
Această afirmație denotă fie ignoranță la nivel economic, fie rea voință, căci este vorba de o taxă modestă și aproape în întregime rambursată cetățenilor. O majoritate impresionantă de economiști consideră că o taxă pe carbon neutră din punctul de vedere al veniturilor (revenue neutral) reprezintă cea mai puțin costisitoare metodă de a adresa schimbările climatice și, totodată, și cea mai favorabilă pieței.

British Columbia și Quebecul sunt două provincii canadiene care au implementat deja o taxă pe carbon, de mai bine de un deceniu. În ultimii ani, BC a afișat cea mai puternică creștere economică din Canada, Quebecul urmând-o îndeaproape. Mai mult, taxa pe carbon adoptată de British Columbia este de 35$ pe tona de GES, mai mult deci decât cei 20$ pe tonă stipulați în planul federal. Vasta majoritate a fondurilor colectate a fost returnată cetățenilor din British Columbia, lucru preconizat și de taxa pe carbon impusă de Ottawa.         

Astfel, banii pe care federalul îi va colecta din această taxă vor fi returnați plătitorilor de taxe în proporție de 90%, sub forma unor reduceri fiscale (Climate Action Incentive payments). Drept urmare, opt din zece gospodării canadiene din provinciile vizate de această măsură (Saskatchewan, Manitoba, Ontario, New Brunswick, Yukon și Nunavut) vor primi mai mult în reduceri federale decât vor plăti pentru taxa pe carbon. Restul de 10% vor merge la spitale, școli și companii pentru a încuraja dezvoltarea ideilor verzi. Niciun cent nu va rămâne în visteria guvernului.

Aceleași principii funcționează și în cazul sectorului industrial. Fabricile și uzinele Canadei vor primi, la rândul lor, reduceri federale pentru a compensa costurile asociate taxei pe carbon (Output Based Pricing System, OBPS): ele vor avea de plătit cei 20$ pe tona de emisii, dar vor beneficia de reduceri fiscale bazate pe producția lor și pe standardele sectoriale privind emisiile. Pentru majoritatea, aceste reduceri guvernamentale vor acoperi 80% din taxa pe carbon plătită.

Este deci pură demagogie să susții că o taxă modestă, returnată în întregime (sub diverse forme) în economie, poate provoca o recesiune. Efectele sale negative, dacă vor exista, vor fi marginale. De aceea vasta majoritate a specialiștilor este de părere că a pune un preț pe carbon este cea mai eficientă măsură pe care un guvern o poate lua în vederea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră.

MIT: ENERGIILE REGENRABILE COSTĂ MAI SCUMP DECÂT COMBUSTIBILII  FOSILI
Nu puțini sunt cei care cred acest lucru, afirmând că gazele naturale și cărbunele sunt atât de ieftine încât investițiile în energiile regenerabile nu au sens, acestea nefăcând altceva decât să scumpească prețul pe care noi, consumatorii, îl plătim pe energie.

Poate că acum un deceniu această afirmație ar fi avut ceva merit, însă avansul rapid în știință și tehnologie a făcut ca energiile regenerabile, mai ales cea solară, să coste la fel de mult – sau de puțin – ca cele fosile. Din contră, costul energiei provenită din cărbune crește peste tot în lume, pe măsură ce taxele pe carbon atașează un preț de plătit pentru poluare și pentru impactul pe care arderea cărbunelui îl are asupra sănătății umane.

Ceea ce toți canadienii ar trebui să știe este că dacă combustibilii fosili sunt atât de ieftini, aceasta se datorează și masivelor subvenții pe care diversele paliere guvernamentale le acordă acestui sector. Cifra ce trebuie reținută: în jur de 3 miliarde de dolari anual. Ea provine de la International Institute for Sustainable Development și este o medie anuală bazată pe estimări din perioada 2013-2015 (suma exactă a fiecărei subvenții poate varia de la an la an). Fără substanțialele sume de bani pe care guvernele (federal și unele provinciale) le acordă acestui sector, sub forma unor concesii de taxe sau a unor injecții de cash, costul combustibililor fosili ar fi mult mai ridicat. Mai mult, aceste 3 miliarde de dolari sunt bani publici, ce provin din buzunarele contribuabililor canadieni. Nu ar fi ei mai bine folosiți pentru a sprijini dezvoltarea energiilor verzi, pentru a face mai eficient sistemul de sănătate, mai performant cel al educației sau pur și simplu pentru a mai reduce povara fiscală de pe umerii canadienilor?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

65 − = fifty eight