Pentru prima dată, expații canadieni au drept de vot garantat la alegerile federale; pentru prima dată, românii din diaspora pot vota prin corespondență la prezidențiale.

Poate că pentru mulți dintre dumneavoastră constituie o surpriză faptul că, pentru prima dată, la alegerile din 21 octombrie , expații canadieni au dreptul de a vota, garantat prin lege și printr-o decizie a Curții Supreme. Probabil că vă închipuiați că orice cetățean canadian, indiferent de locul unde se află, își poate exercita dreptul fundamental de a vota la alegerile federale – așa cum și noi, cetățeni români din afara României putem vota la alegerile prezidențiale sau parlamentare din țara noastră de origine. Ei bine, până nu de mult, lucrurile nu au stat așa.

În 1993, a fost adoptată o lege care a interzis dreptul de vot cetățenilor canadieni non-rezidenți, dacă aceștia se aflau în străinătate de mai mult de cinci ani. Legea a fost aplicată în mod lax până când conservatorii lui Stephen Harper au preluat puterea și au decis să o respecte întocmai. Neputând vota la alegerile generale din 2011, doi canadieni rezidenți în Statele Unite au decis să atace această lege în justiție. În ianuarie 2019, Curtea Supremă a Canadei le-a dat dreptate.

Cu o lună înainte însă, în decembrie 2018, guvernul liberal Trudeau a adoptat o nouă lege (Bill C-76) care garantează dreptul de vot tuturor canadienilor ce rezidă în afara țării, indiferent de numărul de ani petrecuți pe alte meleaguri. Pentru a putea vota, pe lângă un act de identitate valid, aceștia trebuie să facă și dovada fostei lor adrese din Canada, pentru a determina circumscripția în care va fi contabilizat votul lor. Decizia Curții întărește noua lege, având ca potențial efect împiedicarea guvernelor viitoare de a adopta o legislație ce ar limita din nou drepturile de vot ale cetățenilor care locuiesc în străinătate.

Care a fost logica care a stat la baza restrângerii inițiale a unui drept fundamental? Menținerea justeței, a corectitudinii sistemului electoral pentru canadienii rezidenți, căci legiuitorul a considerat că responsabilitățile legale ale cetățenilor care nu rezidă în Canada pe termen lung sunt mult mai mici, în conformitate cu legislația internă canadiană, decât responsabilitățile canadienilor rezidenți.

În motivația sa, Curtea a amintit însă natura globală a societății moderne și a considerat că restrângerea dreptului de vot al cetățenilor aflați în străinătate datorită faptului că aceștia au depășit un prag arbitrar de cinci ani, nu stă în picioare. Practic, decizia Curții a consolidat dreptul de vot ca drept fundamental și ca piatra de temelie a democrației – nu ceva pe care canadienii trebuie să-l câștige de la guvernele care se succed la putere.

CITIȚI ȘI: Votul în Canada: de la privilegiu la drept

Cu toate acestea, ca și în cazul diasporei românești, numărul expaților canadieni care s-au înregistrat să voteze la apropiatele alegeri federale este foarte mic: potrivit Elections Canada, în data de 13 octombrie, doar 51,978  de cetățeni canadieni se înscriseseră în International Register of Electors. Puțin peste 43% dintre aceștia trăiesc în SUA, 11,5% în Regatul Unit și 5% în Hong Kong. Numărul canadienilor care trăiesc și muncesc în străinătate este estimat de Canadian Expat Association la aproximativ 2,8 milioane.

În cazul României, pentru prima dată cei din diaspora au posibilitatea să voteze prin corespondență la prezidențiale (până acum, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate au mai avut posibilitatea votului prin corespondență la alegerile parlamentare din 2016). Site-ul Autorității Electorale Permanente afișează un număr de 41.003 români care s-au înscris pentru votul prin corespondență şi alți 38.944 care s-au înscris pentru a vota la o secție din străinătate. Cele mai recente statistici ale ministerului Românilor de Pretutindeni arată că  aproximativ 5,6 milioane de români se află în diaspora.

Este evident că pentru expați sau cei din diaspora factorul „detașării” de realitatea cotidiană a țării de origine se reflectă în prezența la urne. La români, acest factor inerent emigrării se adaugă neîncrederii cronice pe care aceștia o au față de autoritățile statului român. Astfel, foarte mulți s-au ferit să se înregistreze ca alegători în străinătate de teamă că datele lor personale vor fi transmise unor terțe părți (diverse autorități din România sau străinătate).

Tradițional, mobilizarea la vot la alegeri prezidențiale a fost mult mai mare din partea românilor din diaspora. Considerând cele câteva zeci de mii înscriși pentru votul prin corespondență și numărul celor care s-au prezentat la urne la alegerile europarlamentare din această primăvară – 375.219 de alegători – este posibil ca în noiembrie, în special în turul II, numărul votanților din diasporă să treacă de 400.000.

Pot aceștia influența rezultatul alegerilor? Puțin probabil, la fel ca și în cazul alegerilor canadiene. Votul celor din afara granițelor are însă o valoare simbolică – cei care votează o fac cu entuziasm iar acest lucru poate constitui un factor mobilizator pentru cei din țară. Gândiți-vă, în cazul României, la uriașele cozi de la secțiile de votare din străinătate, la imaginea celor care sunt dispuși să aștepte ore-n șir, indiferent de condițiile meteo, pentru a-și exercita dreptul de vot, sau la dezamăgirea celor care în ciuda determinării lor, n-au mai apucat să voteze.

Dreptul de vot nu poate fi îngrădit pe motive de geografie sau număr de ani petrecuți în exteriorul țării, așa cum Curtea Supremă a Canadei a arătat-o în decizia sa de la începutul acestui an. Mesajul că „fiecare cetățean contează” este unul foarte important în aceste vremuri în care, la nivel global, drepturile și libertățile fundamentale se erodează iar democrația însăși este în recul.

CITIȚI ȘI:

Alegeri federale: Cât de posibilă este o interferență străină?
Ce cred canadienii despre politicieni
O schimbare majoră în peisajul politic canadian

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

5 + five =